Organizarea morfofunctionala a tesutului nervos: neuronii, celulele gliale

Organizarea morfofunctionala a

tesutului nervos

Tesutul nervos este alcatuit din:

-          celulele specializate - neuronii

-          celulele accesorii - celulele gliale.

Neuronul = unitatea morfo-functionala a sistemului nervos

- este o celula diferentiata cu rol 323c29d in receptionarea, prelucrarea, stocarea si transmiterea

informatiei.

Structura

-          corp celular - pericarionul

-          una sau mai multe prelungiri - axonul si dendritele.

Pericarionul - centrul trofic al neuronului, cuprinde:

         membrana plasmatica cu o structura lipoproteica;

         nucleul cu 1-2 nucleoli;

         citoplasma nespecializata - contine organite celulare comune (mitocondrii, ribozomi, aparat Golgi) si prezinta o circulatie constanta spre prelungiri, numita transport axoplasmatic;

         citoplasma specializata - contine organitele celulare specifice (corpusculii Nissl si neurofibrile).

Axonul este o prelungire unica, lunga (de la cativa mm pana la 1m) care contine numeroase mitocondrii si neurofibrile, cu rol in activitatea de transport a produsilor de secretie neuronali. Axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa, iar in portiunea terminala se ramifica in butoni sinaptici care contin cule cu mediator chimic, neurofibrile si mitocondrii. Axonul indeplineste functia de conducere celulifuga a influxului nervos (dinspre pericarion spre periferie). Dendritele sunt, in general, prelungiri bogat ramificate si au un diametru ce se micsoreaza pe masura indepartarii de pericarion. Contin neurofibrile implicate in conducerea celulipeta a influxului nervos (de la periferie spre pericarion). Membrana dendritelor prezinta numerosi spini sinaptici, structuri ramificate care participa la formarea sinapselor.

Metabolismul neuronului prezinta particularitati impuse de transportul metabolitilor esentiali pe distante lungi, de sinteza unor transmitatori implicati in proarea influxului nervos si de sinteza de neuroproteine depozitare de informatie. Procesele energogenetice din neuroni sunt axate pe metabolizarea glucozei si a aminoacizilor, catul respirator fiind unitar (CO₂ eliberat/O₂ consumat = 1). Consumul de O₂ se estimeaza la 0,6-2 ml/g x ora si corespunde unei energogeneze de 3-l0 calorii/g x ora. Metabolismul neuronal este corelat cu cel al celulele gliale. Intre neuroni si celule gliale se realizeaza interrelatii morfologice, dar si legaturi metabolico-functionale.

Celulele gliale

-          depasesc de 10 ori numarul neuronilor, iar forma si dimensiunile lor sunt variabile, la fel ca si prelungirile gliale.

-          Tipuri de celule gliale:

-        celula Schwann,

-        microglia,

-        astrocitul,

-        oligodendroglia,

-        celulele ependimare

-        celulele satelite.

-          Celulele gliale, spre deosebire de neuroni, sunt celule care se divid intens, nu contin neurofibrile si nici corpi Nissl.

-          Functioneaza ca un veritabil spatiu extracelular al sistemului nervos, indeplinind pentru neuroni rolul de suport, trofic, de protectie si fagocitar (microglia). Intervin in sinteza tecii de mielina, sinteza de ARN si a altor substante pe care le cedeaza neuronului.

Functiile specifice ale neuronilor sunt:

         excitabilitatea - dezvoltarea sarii de excitatie in urma actiunii unui stimul, pe baza unor fenomene de membrana (modificari de permeabilitate si polaritate) traduse prin potential de actiune;

         conductibilitatea - transmiterea excitatiei pe toata suprafata membranei;

memoria - capacitatea de a retine si conserva informatiile.