Dezvoltarea sistemului nervos uman in viata embrionara este un proces foarte timpuriu. in zilele 78 se formeaza primele doua foite embrionare, ectodermul si endo-dermul, iar din ziua a 15-a pina intr-a 19-a ia nastere placa cordo-mczodermala.

FORMAREA SI DEZVOLTAREA TUBULUI NEURAL
In ziua a 18-a incepe formarea tubului neural, pe linia mediana posterioara, prin invaginarea placii neurale sau medulare. Se formeaza, intr-o prima etapa, jgheabul neural. Cele doua creste laterale ale jgheabului se vor uni intre ziua a 2l-a si a 3l-a, in sens cranio-caudal, fiind invelite de mezoderm. In acest mod, tubul neural, de origine ectodermica, pierde legatura cu ectodermul si ramine in interiorul unui canal, limitat de mezoderm, din care provine scheletul, in acest caz craniul si coloana vertebrala. Cele doua orificii, anterior sau cranial si posterior sau caudal, ale tubului neural, numite neuropori, se inchid.In etapa urmatoare, celulele tubului neural din zona dorsala, provenite din crestele neurale, migreaza, prin miscari ameboide in sens lateral, fragmentindu-se in grupe ce se succed segmentai si care vor forma mai tirziu ganglionii spinali. Celulele acestor ganglioni, numite neuroblasti, vor emite prelungiri retrograde, in sens central, care patrund in tubul neural (radacina dorsala), si altele in sens periferic, care se conecteaza cu miotomii si dermatomii corespunzatori. Acesta este procesul de formare al nervilor somatici senzitivi.
Neuroblastele tubului neural, din zona ventrala a tubului neural, emit la fel prelungiri periferice, care

formind radacinile nervilor motori, lateral fata de ganglionul spinal

intra in trunchiuri nervoase comune cu radacinile posterioare, trunchiuri denumite nervi spinali, in numar de 31 in zona maduvei spinarii. Printr-un proces asemanator se formeaza o parte din nervii cranieni (. 50).

FORMAREA GANGLIONILOR PERIFERICI AI SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV

Formarea ganglionilor periferici se realizeaza pe seama altor grupe de celule ale tubului neural, si anume a neuroblastilor, proveniti din zona dorsala in a sasea sapta-mina a dezvoltarii. In urma procesului de migrare lateral, ajung alaturi (ganglioni paravertebrali) sau inaintea (ganglioni prevertebrali) coloanei vertebrale. O parte din aceste celule isi continua migrarea pentru a da nastere grupelor ganglio-nare intramurale (intestin, plamin, inima), organe inervate si de prelungiri periferice ale ganglionilor para- si prevertebrali. Prin acest proces se formeaza sistemul nervos ganglionar simpatic, din lanturile para- si din ganglionii prevertebrali, celulele de origine numindu-se simpaticoblasti.In a opta saptamina, avind aceeasi origine cu simpatico-blastii, din crestele neurale se diferentiaza parasi mpatico-blastii, care migreaza in organele pe care le inerveaza, unde formeaza ganglionii parasimpatici. Dupa date recente, acesti ganglioni au o functie mult mai complexa, explicabila prin originea lor comuna cu a simpaticoblastilor. Astfel, ei primesc si aferente simpatice, fiind prevazuti si cu o mediatie no-radrenergica.In fine, o ultima grupa de celule migratoare, din structura crestei dorsale, formeaza

situindu-se pe suprafata prever-tebrala sau in cavitatea abdominala

tesutul cromafin, ale carui celule de origine simpatica (numite feocromoblaste) au un rol secretor. Ele se grupeaza in paraganglionii simpatici. Cel mai important, sub acest raport, este tesutul feocrom al medulo-suprarenalei, care secreta adrenalina. Rolul acestui hormon, provenit din noradrenalina, este de a amplifica si prelungi in timp eficacitatea excitarii simpaticului adaugindu-i si efecte meolice (hiperglicemie). Din acest moti sistemul simpatoadrenal formeaza o unitate functionala.