Pana nu de mult, cercetarea medicala era orientata mai ales spre barbati. Sanatatea femeilor era studiata numai in legatura cu bolile specifice feminine sau cu problemele de obstetrica. Majoritatea tratamentelor erau experimentate pe barbati, incat azi, cu exceptia studiului asupra asistentelor medicale din Statele Unite, cercetarile privind femeile, mai ales pe cele ce au depasit 65 de ani. sunt extrem de rare. Din aceste moti, medicii nu dispun de date demne de incredere despre mai bine de jumatate din populatia globului.
De exemplu, multi considera boala coronariana ca o afectiune a barbatilor, o parere pronind din anul 1892, de la clinicianul nord-american William Osler. Realitatea este ca pe glob, bolile cardiovasculare constituie principala cauza de mortalitate la femei, producand anual peste 8 milioane de decese. Aceasta cifra este de 18 ori mai mare decat numarul deceselor cauzate de cancerul mamar. Aproape 50% dintre decesele femeilor europene si nord-americane se datoreaza afectiunilor cardiovasculare, in timp ce la barbati, ele nu reprezinta decat aproximativ 40%.

Riscul unei femei de a se imbolnavi de o afectiune cardiovasculara este de patru ori mai mare decat acela de a dezvolta un cancer de san. in Statele Unite, bolile cardiovasculare ucid mai multe femei decat urmatoarele 14 cauze de deces la un loc. De exemplu, in anul 2003, in SUA, au decedat de infarct miocardic cu 67.000 mai multe femei decat barbati.
Cu toate acestea, majoritatea femeilor vad in bolile canceroase, in special in neoplasmul de san, primejdia cea mai mare pentru sanatatea lor. Riscul ca sa se imbolnaasca de o boala de inima, in viitorul imediat, este considerat ca fiind relativ mic, dar aceasta apreciere subiectiva nu reflecta in nici un chip realitatea. in total, mai multe femei mor de boli cardiovasculare decat de cancer, accidente, bronhopneumopatie obstructiva si diabet la un loc.

Deoarece, de obicei, la femei boala coronariana se manifesta clinic cu o decada mai tarziu decat la barbati, femeile cred ca masurile de prenire ale infarctului pot fi amanate pana dupa varsta de cincizeci de ani, cand cresterea copiilor si grija pentru familie nu mai necesita intreaga lor atentie. S-a demonstrat ca si la femei ateroscleroza e adesea prezenta deja dupa implinirea varstei de douazeci de ani si ca prenirea ei trebuie sa inceapa in copilarie. (Circulation 2005; 111:383-384)
Contrar parerii generale, nu barbatii de varsta mijlocie, ci femeile dupa menopauza prezinta riscul cel mai mare de imbolnaviri. Iar mortalitatea mare a femeilor cu ocazia primului infarct face ca prenirea si diagnosticarea aterosclerozei coronariene sa prezinte o importanta deosebita.
Pe langa mitul ca infarctul ar fi o boala a barbatilor, lucrurile sunt complicate si de faptul ca, la femei, simptomatologia afectiunii este de multe ori atipica, mijloacele de diagnostic si tratament invaziv se aplica mai rar, iar rezultatele terapeutice sunt mai putin bune. Populatia inca nu stie ca prognosticul infarctului la femei este mai nefavorabil.

Durerile toracale la femei nu sunt interpretate corect, desi s-a dodit ca ele sufera mai des de angina pectorala. in acelasi timp, angiografia coronariana evidentiaza mai putine modificari ateroma-toase decat la barbati.
La femei, tesutul glandelor mamare poate deforma undele electrocardiografice, facand metoda mai putin sigura decat la barbati. Femeile nu sunt constiente de primejdia la care se expun prin stilul de viata nesanatos si, chiar in prezenta unor simptome clare ale unui infarct, se prezinta mai rar la medic decat un barbat in aceeasi situatie.

Exista unele deosebiri si in ce priste factorii de risc. in timp ce la barbati, pe langa fumat, predomina hiperlipoproteinemia si hipertensiunea arteriala, la femei, pe langa fumat, diabetul si surplusul ponderal joaca rolul primordial. De aici rezulta o serie de particularitati:
a boala coronariana diabetica evolueaza, adesea, atipic sau chiar 'mut\", lipsind angina pectorala, simptomul de alarma;
a boala coronariana diabetica se caracterizeaza printr-o afectare difuza chiar si a vaselor mai mici;
a in diabet exista o hipercoagulabilitate sangvina, ce favorizeaza instalarea trombozei coronariene;
a posibilitatile unei revascularizari chirurgicale sunt mai reduse;
a riscul recidilor dupa dilatarea cu balon este mai mare decat la persoanele cu un meolism normal. (MMW-Fortchr Med 2005 nr. 4)

Chiar si printre femei, factorii de risc difera in functie de varsta: in timp ce la cele tinere predomina fumatul si cafeaua, la cele in varsta predomina diabetul, obezitatea si apoi hipertensiunea arteriala si hipercolesterolemia. Sedentarismul constituie un factor de risc foarte important la orice varsta, ca si fumatul.Intre barbati si femei exista deosebiri si in ce priste nilul colesterolemiei:

a femeile, in tot cursul vietii, prezinta valori mai crescute ale colesterolului HDL;
a femeile tinere prezinta un nil plasmatic mai scazut de colesterol LDL, care creste dupa menopauza, ajungand la cifre mai ridicate decat la barbatii de aceeasi varsta;
a la barbati, prognosticul tine mai mult de colesterolemia totala si de fractiunea LDL;
a la femei, riscul aterosclerozei tine mai mult de colesterolul HDL si de nilul trigliceridelor, care arata un meolism lipidic nefavorabil, prin procentul mai mare de particule mici si dense.
Dupa menopauza, creste colesterolemia totala si mai ales colestrolul-LDL, in timp ce HDL scade. De asemenea, creste fractiunea LDL cu particule mici si dense, care e deosebit de aterogena, incat la cinci ani dupa menopauza, morbiditatea prin ateroscleroza aproape ca se dubleaza.

Atat la barbati cat si la femei exista unii factori de risc ce nu pot fi schimbati, de exemplu varsta. Existenta bolii coronariene in familie constituie tot un factor de risc, considerat ca nemodificabil, ceea ce, macar in parte, este gresit. Prezenta aterosclerozei in familie identifica persoanele cu un risc crescut, care trebuie sa adopte un stil de viata sanatos si la care trebuie tratati toti factorii de risc influenili, de la o varsta cat mai precoce. Sa nu uitam ca genele incarca arma, dar stilul de viata apasa pe tragaci!

Principalii factori de risc care se pot modifica sunt: fumatul, consumul de dulciuri si grasimi - mai ales cele din produsele lactate -, obezitatea, cafeaua, inactivitatea fizica, hipertensiunea arteriala si somnul insuficient.
Riscul infarctului la femeile care fumeaza zilnic mai mult de un pachet de tigari este de sase ori mai mare decat la nefumatoare. Fumatul altereaza factorii de coagulare si functia trombocitelor, lezeaza endoteliul vascular, stimuleaza sistemul nervos simpatic, creste fibrinogenul sanguin si agregarea trombocitelor si scade sinteza si eliberarea prostaciclinei, cu rol protector impotriva trombozei coronariene.

Daca la barbatii fumatori, primul infarct apare cu 7 ani mai devreme decat la nefumatori, la femeile fumatoare, primul infarct apare cu 19 ani mai devreme.
Riscul bolii coronariene devine si mai izbitor, daca fumatul se asociaza cu hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, diabet sau folosirea anticonceptionalelor orale.
Fumatul scade efectul protector al hormonului estrogen si al lipoproteinelor cu densitate mare (HDL), grabeste procesele de imbatranire si intrarea in menopauza cu 2-3 ani.

La nefumatoare, nu exista infarct sub varsta de 40 de ani. Fiecare tigara fumata zilnic va face ca infarctul sa apara mai repede cu un an. Deci o femeie care fumeaza in mod obisnuit cate 10 tigari pe zi are toate sansele sa faca infarctul cu 10 ani mai devreme, in atie cu nefumatoarele.
In ce priste obezitatea, circumferinta abdominala n-ar trebui sa depaseasca 80 cm la femei si 90 cm la barbati, indiferent de inaltime. Cercetatorii de la Unirsitatea Harvard, Boston, SUA,au constatat ca, la femei, circumferinta abdominala mai mare de 76,2 cm s-a asociat cu un risc crescut al bolii coronariene. (JAMA 1998; 280:1843-l848)
Ca si la barbati, femeile de statura mai mica sunt mai periclitate de infarct si la ele boala are un prognostic mai rau decat la femeile inalte. Un motiv in plus pentru aplicarea mai stricta a masurilor prenti.

Cresterea in greutate in cursul vietii de adult constituie un factor de risc pentru boala coronariana. Dupa varsta de 18-20 de ani, cresterea in greutate n-ar trebui sa fie mai mare de 5 kg, atat la barbati cat si la femei. Frecntarea restaurantelor fast-food, de tip McDonald\'s se asociaza cu un consum mai mare de energie si grasimi si cu un indice de masa corporala (BMI) mai mare, constituind un factor de risc pentru obezitate, diabet si infarct miocardic. in schimb, pierderea ponderala influenteaza in mod favorabil meolismul lipidic, sensibilitatea la insulina, meolismul glucozei, tensiunea arteriala si nilul fibrinogenului.

Urmarirea, timp de 14 ani a 84.129 asistente medicale cu varsta cuprinsa intre 34 si 59 de ani din Statele Unite, a aratat ca abtinerea de la fumat, mentinerea unei greutati normale (de dorit un indice de masa corporala intre 18 si 21 kg/m2), activitatea fizica zilnica de cel putin 30-60 de minute, alimentatia cu getale, fructe proaspete, produse cerealiere, cu foarte putini acizi grasi TRANS (care se gasesc in margarine, produse lactate si grasimi prajite) si evitarea glucidelor rafinate ar putea preni 80% din infarctele de miocard. Un regim total getarian ar putea preni 90% din accidentele coronariene. Dupa American Heart Association, obiceiurile nesanatoase raspund de 82% din infarctele la femei!