Bolile cardiovasculare constituie principala cauza de morbiditate si mortalitate pe glob, determinand anual aproximativ 18 milioane de decese. Marea majoritate a acestor decese este cauzata de ateroscleroza coronariana, care produce infarctul miocardic. Dupa unii autori, doua treimi din totalitatea deceselor prin boli cardiovasculare surn in afara spitalului.

Epidemiologii afirma ca doua dintre cele mai importante boli care ar putea fi etate prin masuri profilactice extrem de simple si necostisitoare sunt infarctul miocardic si cancerul pulmonar. Statisticile arata ca, exceptand Statele Unite, unde, prin reducerea numarului fumatorilor, s-au obtinut unele succese, pe tot globul, numarul acestor boli este in continua crestere.
O parte dintre obstacolele care stau in calea profilaxiei bolilor cardiovasculare tin de structura societatii, de exemplu continutul mare in sare al alimentelor pregatite industrial, extinderea fumatului si lipsa ocaziilor de a mentine un stil de ata activ.

Mai exista si unele cauze ce tin de persistenta unor informatii invechite. De exemplu, valorile tensiunii arteriale considerate de majoritatea medicilor si pacientilor ca fiind 'normale\" (sistolica intre 130 si 139 mmHg, diastolica intre 85 si 89 mmHg) cresc riscul bolilor cardiovasculare de 2,5 ori la femei si de 1,6 ori la barbati.
Numai 3-l0% din populatia nord-americana si europeana prezinta un risc mic pentru bolile cardiovasculare. La aceste persoane, evenimentele cardiovasculare sunt cu 80-90% mai reduse, iar durata de ata cu 5-l5 ani mai mare.
Societatea Americana de Cardiologie dege faptul ca medicii primesc prea putine cunostinte in domeniul profilaxiei si tratamentului starilor cronice si ca in special cardiologii isi vad rolul doar in tratarea episoadelor acute (J Am Coli Cardiol 2002; 40:588-602).

Cand trebuie sa inceapa sa fie aplicate masurile de prevenire a bolilor produse de ateroscleroza? Profesorul J. E. Deanfield din Londra spune ca, deoarece primele modificari vasculare - tulburarea functiei endoteliului vascular - se instaleaza deja in frageda copilarie, profilaxia infarctelor si al accidentelor cerebrale care apar la varsta de adult trebuie inceputa de parinti imediat dupa nasterea copilului. Nou-nascutii au o colesterolemie totala de 74 mg/dl, HDL de 37 mg/dl si LDL de 31 mg/dl. Remarcati ce proportii avantajoase! Tensiunea arteriala sistolica la nou-nascuti este de 60-80 mmHg. De la aceasta varsta, parintii trebuie sa fie atenti la hrana copiilor, etand alimentele care contin colesterol oxidat (lapte praf si oua praf), grasimile de origine animala si acizii grasi TRANS din marga-rine.

Endoteliul vascular sufera datorita colesterolului, grasimilor animale si uleiurilor care se oxideaza repede (floarea soarelui, germeni de porumb sau soia). Sa nu uitam, spune profesorul Deanfield, ca 'avem varsta arterelor noastre\".
Relativ recent, la 17% dintre cei 1200 de ele examinati la Niirnberg, Germania, colesterolemia a fost mai mare de 200 mg/dl. Colesterolemia totala nici la adulti, n-ar trebui sa depaseasca 140-l50 mg/dl. in Statele Unite, autopsiile efectuate la 14.000 de copii, de la varsta de 2 ani, au gasit depozite de grasime si placi fibroase la toate grupele de varsta. Frecventa depozitelor de lipide in arterele coronariene, la copin intre 2 si 15 ani, era de 50%. Directorul Institutului Oncologic din cadrul Universitatii Hawai a cerut ca stiinta alimentatiei sanatoase sa le fie predata copiilor, incepand cu gradinita. Dar si mai tarziu, 'problema alimentatiei trebuie sa fie la fel de importanta ca si scrisul si cititul. Copin trebuie invatati ce sa manance si pentru ce, la fel cum invata sa socoteasca.\"

Ipoteza ca ateroscleroza nu este o consecinta absoluta a varstei, a imbatranirii, si ca ar putea fi reversibila a fost sustinuta deja cu mai bine de 40 de ani in urma. Totusi, in loc sa actionam, sa punem in practica masurile preventive, extrem de simple si ieftine, cautam doar sa reactionam la evenimentele cardiovasculare deja instalate. Asa se face ca pe tot globul se efectueaza inca milioane de operatii bypass si angioplastii prin dilatare cu balonul. Cu ajutorul unui balon introdus in artera coronariana ingustata de placa de aterom, se dilata vasul, pentru a permite scurgerea nestanjenita a sangelui. Daca specialistul considera ca exista probabilitatea restenozarii, atunci plaseaza in locul respectiv un tub alcatuit dintr-o retea de otel, numit 'stent\", care sa impiedice obstruarea din nou a arterei.

Pacientii s-au familiarizat intr-atat cu chirurgia coronariana, incat considera ca prin aceasta se rezolva totul si se poate trai, fara griji, ca mai inainte, dar problema majora a acestor interventii spectaculoase este ca ele nu se adreseaza bolii de fond, aterosclerozei, care progreseaza in mod tacut, afectand arterele cele mai importante. Chirurgia by-pass si angioplastia nu impiedica acumularea treptata de grasimi in vasele de sange. Ele doar 'castiga timp\", resilind circulatia sangelui in zonele cele mai primejduite de blocajul arterial, in arterele ce hranesc inima si creierul.
Ce sa mai spunem de aspectele financiare? In Statele Unite, cheltuielile legate de o operatie by-pass sunt in jur de 50.000 de dolari.

Si chiar daca mortalitatea operatorie este mica - in jur de 3% -multi nu stiu care sunt posibilele efecte secundare de durata, care pot surveni in urma acestor interventii. De exemplu, 2% dintre pacientii operati cu by-pass prezinta un accident vascular cerebral, iar 57% sufera alte complicatii neurologice, uneori atat de subtile, incat membrii familiei le considera drept semne ale imbatranirii. De multe ori, tomografiile cu rezonanta magnetica arata modificari cerebrale dupa operatia by-pass, in parte explicabile prin coaguli microscopici, care surn frecvent in cursul interventiilor pe inima.In Statele Unite angioplastia coronariana prin dilatatie cu balonul costa 25.000 de dolari, insa restenozarea are loc in 35-60% dintre cazuri, necesitand o noua angioplastie, introducerea unui stent sau chiar operatia by-pass.
In felul acesta, la o persoana cu ateroscleroza coronariana, interventia chirurgicala prezinta cel putin trei dezavantaje:
a ofera o solutie temporara, fara a influenta in bine boala de baza;
a prezinta riscul unor efecte secundare permanente;
a este foarte costisitoare.In curand, celor sapte minuni ale lumii antice li se va alatura inca una. Conducatorii Emiratului Dubai, au hotarat construirea a doua insule artificiale in Golful Persic, care sa fie a opta minune.

Proiectul care poarta titlul 'The Palm\", adica 'Palmierul\", se poate a in toate printele cu grandioasele constructii ale antichitatii - piramida de la Gizeh sau colosul din Rhodos. Se vor arunca in mare 100 de milioane de metri cubi de stanca, pietre si pamant, pentru ca sa apara doua insule de forma unor palmieri, pe care, pana in anul 2007, se vor ridica 60 de hoteluri de lux, 400 de le exclusive, cu strandurile proprii, peste 5.000 de apartamente, porturi pentru iahturi, parcuri de apa, cu singurul acvariu marin din regiune, restaurante, magazine, terenuri de sport, centre de actitati fizice si zone de agrement. Fiecare insula va avea un diametru de pana la 7,5 km, va fi aparata de valuri, iar la periferie va avea inca 1.060 de locuinte asezate pe mare si aranjate in asa fel, incat de la inaltime sa redea, in limba araba, un aforism al printului mostenitor, seicul Mohamed Bin Rashid Al Maktoum, care indeamna la ascultare de cei intelepti: 'Nu orice calaret este si jocheu\". Forma de palmier, fiecare cu 17 spirale, a fost aleasa pentru ca strandurile, cu nisipul alb ca zapada, sa fie prelungite cu 125 de km.

In jurul unei insule va exista un 'Paradis al scafandrilor\" cu recife si corali artificiali, constructii submarine antice si diferite epave istorice, in care vor fi chiar si lingouri veriile de aur. Se vor gasi acolo si doua aoane - un Iliusin 86 si un Airbus - un tren intreg din India si mai multe automobile. Realizarea intregului proiect va costa 4 miliarde de dolari. O suma imensa? Da si nu! 4 miliarde de dolari reprezinta cheltuielile produse saptamanal de boala coronariana numai in Statele Unite. Iar daca stim ca, printr-un stil de ata sanatos, ar putea fi etate 90% din infarcte, atunci inseamna ca, din banii economisiti, s-ar putea realiza anual aproximativ 45 de proiecte colosale, ca acela la care se lucreaza in prezent in Emiratul Dubai. (/AMA 2003; 289:1659-l666)

Din fericire, exista alternative, chiar daca foarte multi nu sunt la curent cu aceste posibilitati. S-a dovedit ca depunerile de grasime din artere pot fi 'topite\", pot sa dispara prin schimbarea stilului de ata. Sau, ce este si mai imbucurator, ateroscleroza poate fi impiedicata sa se instaleze sau poate fi amanata cu decenii. Si daca se aplica in mod corect, factorii stilului de ata - ca renuntarea la fumat, controlul stresului, alimentatia si actitatea fizica - nu au nici un efect secundar in afara celor de dorit, contribuind la o calitate mai buna a etii si la scaderea riscului altor boli, in afara celor cardiovasculare.
Persoanele care sufera de ateroscleroza sunt confruntate cu intrebarea tala: 'Sunt dispus sa fac modificarile de stil de ata necesare pentru ndecarea bolii mele?\" Daca raspunsul este un 'nu\", atunci foarte probabil ca, mai curand sau mai tarziu, chirurgia by-pass sau angioplastia vor fi ineile.