Aproape in toate spitalele din lume, bolnavii sunt instruiti cum sa se alimenteze pentru a influenta in bine
ateroscleroza coronariana. Se accentueaza necesitatea scaderii grasimilor saturate si, intr-o masura mai mica, a colesterolului din alimente. Aceste sfaturi dau unele rezultate, insa nu reusesc sa produca efectele dorite. Societatile de cardiologie recomanda limitarea aportului de
colesterol la 300 mg/zi, sau, in
dietele restrictive, la 200 mg/zi, iar cantitatea de grasimi nu trebuie sa depaseasca 30% din aportul total de calorii. In ce priveste
grasimile saturate, acestea nu trebuie sa reprezinte mai mult de 7-l0%.
Daca examinam consumul de colesterol al populatiei, obserm ca la barbati este de 250-300 mg/zi, iar la femei de 150-250 mg/zi. Deci la majoritatea femeilor si la multi barbati, aportul de colesterol
alimentar este deja sub limitele recomandate. Dar ati remarcat o scadere apreciabila a imbolnavirilor datorita aterosclerozei? Datele recente ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata o inmultire a cazurilor de boala coronariana, in majoritatea tarilor din Europa de rasarit si in tarile in curs de dezvoltare. Ca exemplu, sunt date Ungaria si Romania. (Lancet 2003; 361:847)
Cantitatile permise de colesterol si
grasimi saturate, care cresc colesterolemia si mai mult, sunt mult prea mari pentru a preveni ateroscleroza sau a determina disparitia placilor de aterom. Iata un exemplu. intr-un studiu efectuat in Statele Unite, pacientii cu boala coronariana au primit o
dieta ce continea maximum 250 mg colesterol/zi, iar grasimile reprezentau cel mult 25% din aportul caloric total. Dupa patru ani, starea arterelor a fost reeluata prin metoda angiografiei coronariene.
Cei care au respectat regimul amintit, fara a folosi medicamente, au prezentat o scadere a colesterolemiei totale si a colesterolului LDL cu 6%. Angiografia a aratat o diminuare a placilor in 6% din cazuri, nici o modificare in 15% si o marire a lor in 79% dintre cazuri. Dupa cum se vede, rezultate putin imbucuratoare! Obserti ca, dupa acest regim, la aproape 4 din 5 bolnavi, placile de aterom s-au marit, gradul stenozarii s-a accentuat. Numai 6% au prezentat o ameliorare. In mod evident, aceste modificari dietetice si scaderea colesterolemiei totale si a LDL nu sunt suficiente pentru persoanele cu ateromatoza coronariana. Studii asemanatoare au fost efectuate in diferite locuri, cu rezultate la fel de dezamagitoare.
Intr-o alta cercetare, s-a administrat un
regim mai restrictiv: 200-250 mg colesterol/zi, iar grasimile n-au depasit 25% din aportul caloric total. Studiul a durat 10 ani. in primul an, LDL a scazut de la 178 la 174 mg/dl. Dupa 5 ani, lorile medii ale LDL au fost de 167 mg/dl, dupa 7 ani 159 mg/dl. Dupa 10 ani, colesterolemia totala era mai mica decat la inceput, iar LDL a crescut la 167 mg/dl. in schimb, leziunile aterosclerotice au progresat. Dupa 3 ani, 41% dintre participanti au prezentat o accentuare a dimensiunilor placilor, dupa 5 ani, 65%, dupa 7 ani, 77%, iar dupa 10 ani, 85% dintre participanti aveau stenozele mai mari decat in momentul inceperii studiului. Sa ne miram daca dupa 10 ani, multi pacienti cu operatie by-pass trebuie sa repete interventia? La majoritatea bolnavilor care respecta dietele cu 200-250 mg colesterol/zi si 25% grasimi din aportul caloric total, situatia nu se amelioreaza. Succesele sporadice nu sunt indestulatoare!
Imaginati- dezamagirea si frustrarea daca, suferind de ateroscleroza coronariana si respectand cu strictete recomandarile medicilor ani de-a randul, sa aflati ca situatia arterelor e mai rea decat a fost la inceputul tratamentului! Iar frustrarea dumneavoastra fi si mai mare, daca veti afla ca aproape la toti cei care au respectat aceeasi dieta, ateroscleroza s-a inrautatit. Si frustrarea se transforma in manie, afland ca dietele respective au fost deja testate si gasite ca ineficiente. Evident, este nevoie de ce mai bun!
