Durerea precordiala de cauza coronariana este retrosternala, imprecis delimitata, costrictiva!
Boala cea mai frecventa a arterelor este arteroscleroza cu manifestarea sa clinica cea mai frecventa boala coronariana la nivelul coronarelor (miocardul este vascularizat prin cele doua artere coronare, emergente din aorta si se situeaza alaturi de rinichi si de creier printre organele cele mai irigate din organism) si ateromatoza vaselor mari (arteriopatia, stenoza carotidiana, stenoza arterelor renale, hipertensiunea sistolica, dementa vasculara sa.) si valvulare (ateromatoza aortica, insuficienta cardiaca" class="text">insuficienta mitrala degenerativa) sa.
Cauze de durere precordiala
Durerea de origine cardiaca
Angina pectorala este forma clinica a cardiopatiei ischemice care se manifesta prin crize dureroase cu particularitati specifice. Angina pectorala este forma de debut cea mai frecvent intalnita a cardiopatiei ischemice. Este un sindrom clinic manifestat prin durere precordiala sau retrosternala si/sau emotii, frig, alte conditii care cresc necesarul de oxigen al miocardului febra inalta sa. sau alte echivalent clinice (dispnee, tulburari electrolitice si dezechilibru acido-bazic" class="text">tulburari de ritm cardiac, dureri abdominale, fatigabilitate extrema care apare la efort fizic) cu durata de la 2 min pana la 15 min maximum, care cedeaza rapid la repaus sau la administrarea nitroglicerinei.
Alte cauze cardiovasculare ale durerii retrosternale
Pericardica
- Pericardita
Periocardita determina o durere intensa retrosternala, agravata de miscare, schimbarea pozitiei, tuse, inspir profund determinata de inflaatia seroasei pericardice, cu sau fara exudat. Este o durere extrem de severa.
- Sindromul Dressler pericardita post IM, mai putin obisnuita in era revascularizarii
- Sindromul post-cardiotomie
Valvulara
- Prolapsul de valva mitrala sindromul Barlow
Vasele mari
- Disectia de aorta sau anevrismul disecant al aortei are ca semn dominant durerea foarte intensa cu iradiere pe intreg traiectul aortei.
- Anevrismele aortei toracice produc tulburari prin compresiunea organelor vecine. Complicatiile, de regula fatale, sunt ruptura si emboliile in marea circulatie.
- Anevrismele aortei abdominale produc durere localizata in lombe, iradiata in abdomenul inferior, cu prezenta unei tumori pulsatile, absenta pulsului distal.
Cauze extracardiace de durere retrosternala
- durerea retrosternala de cauza pleuropulmonara poate fi data de:
tromboembolismul pulmonar
pkeurezii/pleurite,
pneumotorax,
mediastinite,
- durerea de cauza digestiva:
boli esofagiene: disfagie, spasm efofagian, reflux gastroesofagian, ruptura esofagiana
dureri proiectate: gastrice, biliare, pancreatice, colice sa.
Bataile cardiace normale care sunt percepute ca palpitatii, sau constientizarea batailor cardiace. Pot surveni episodic la orice subiect, in afara unei patologii cardiace, apare la pacientii anxiosi, in timpul exercitiului, sau in pozitia culcata pe partea dreapta. De regula sunt tranzitorii cu durata de cateva secunde.
Tulburprile de ritm si/sau de conducere
Palpitatiile in accese de mai lunga durata, mai multe minute/ore, percepute ca batai cu debit crescut, puternice, sau senzatie de puls lent sau accelerat, sau neregulat sunt tulburarile de ritm sau tahicardiile paroxistice sau de conducere. Frecventa, regularitatea sau neregularitatea este de semenea segestiva:
Extrasistolele sau bataile premature: sunt percepute ca pauze deoarece bataia prematura este urmata de o pauza inaintea bataii cardiace urmatoare, care de obicei este mai puternica deoarece timpul de umplere diastolic este mai lung. Pot produce anxietate. Pot fi atriale/supraventriculare - jonctionale, ventriculare.
Tahicardiile paroxistice incep brusc si se termina brusc, cu rarirea frecventei inainte de sistarea accesului da tahicardie. Tahicardiile ventriculare sau supraventriculare sunt de regula regulate. Tahicardiile paroxistice, daca sunt rapide, pot fi acompaniate de sincopa, pre-sincopa, dispnee sau durere precordiala (frecveta crescuta creste necsarul de oxigen al cordului si poate precipita o criza anginoasa). Pot produce sincopa la instlare si poliurie in momentul reluarii ritmului normal.
Fibrilatia atriala paroxistica tahiaritmie neregulata - este perceputa ca un ritm total neregulat, cu ritm rapid si deficit de puls intre frecventa centrala (ventriculara) si pulsul periferic.
Bradicardiile - sunt percepute ca ritm lent cu batai puternice, regulate. De obicei bradicardiile nu sunt percepute ca palpitatii. Apar in boli ale nodului sinusal, disociatii A-V, blocuri A-V, ritmuri ventriculare de substitutie, supradozaj cu betablocante, hipotiroidism, sa. Pot fi caza de pierdere a cunostintei.
Se asociaza de regula cu insuficienta cardiaca, aritmii cardiace persitente sau boala cardiaca cianogena, in timpul sau dupa infarctul acut de miocard" class="text">infarctul acut de miocard.
Se datoreaza debitului cardiac scazut cu circulatie cerebrala deficitara, cu hipoperfuzie si hipo-oxigenare periferica, inclusiv a musculaturii scheletice. Poate fi determinata de anumite medicamente: in special betablocante si diuretice cu diureze intempestiva si hipovolemie, hipopotasemie, supradozaj digitalic.
Este un simptom nespecific, frecvent intalnit in multe suferinte organice sau functionale.
Dispneea este definita ca jena in respiratie, sau lipsa de aer.
Dispneea de cauza cardiaca este determinata de insuficienta ventriculara stanga si de cresterea presiunii in capilarul pulmonar, ceea ce duce la cresterea efortului respirator cu edem interstitial si in final alveolar.
Dispneea de origine cardiaca este clasificata de New York Heart Association (NYHA) in urmatoarele clase functionale in functie de toleranta la efort:
Gradul 1 -Fara dispnee
Gradul 2 -Dispnee la efort mediu
Gradul 3 -Dispnee la efort mare
Gradul 4 -Dispnee in repaus
Dispneea vesperala
O forma particulara de dispnee de efort este dispneea vesperala, minima dimineata, care se accentueaza-se spre seara, datorita supra solicitarii in timpul zilei cu epuizarea functionala a VS a carui functie este compromisa.
Ortopneea
Ortopneea este dispneea care apare cand pacientul este culcat, de regula in cursul noptii. Apare prin expansiunea volumului circulator si redistribuirea sangelui cu cresterea volumului pulmonar central. Distenia abdominala contribuie prin restrictie la accentuarea dispneei. De regula acesti pacienti dorm cu mai multe perne sub cap.
Dispneea paroxistica nocturna
Apare prin acumularea de lichid in plaman, produce exudat alveolar cu edem pulmonar acut si trezeste pacientul din somn cu lipsa acuta de aer. Mecanismul este similar cu cel din ortopneea de cauza insuficientei ventriculare stangi. Acest episod acut poate fi confundat cu o criza de astm bronsic: asa-zisul astm cardiac - pacientul prezinta wheezing datorita edemului endoteliului bronsic, tuse cu sputa aerata rozata hemoptoica in exudatia alveolara din demul pulmonar acut. Extremitatile sunt reci si cianotice. Initial aceste episoade dispar spontan prin ridicarea in pozitie sezanda dar se pot repeta in cursul noptii.
Dispneea periodica - Cheine Stokes
Apare in insuficienta cardiaca severa, si reprezinta hiperventilatie progresiva care alterneaza cu perioade de apnee. Este determinata de depresia centrului respirator, partial datorata timpului prelungit al circulatiei cerebrale cu hipoxie sau bolilor cerebro-vasculare. Poate sa apara la pacientii varstnici prin tulburari circulatorii cerebrale care afecteaza centrii respiratori.
Antecedente personale si heredocolaterale
Factori de risc crescut pentru determinarea bolilor cardiovasculare:
DZ
HTA
Dislipdemie
obezitate, obezitate abdominala,
sindrom metabolic (HTA, obezitate, dislipidemie, scaderea tolerantei la glucide),
antecedente personale de suferinta coronariana, antecedente familiale de IM acut sau moarte subita sub 45 la barbati si 50 la femei
fumat
in ultimii 30 de ani, in unele tari apusene, mortalitatea prin boli cardiovasculare a scazut, in timp ce, in tarile in curs de dezvoltare, s-a observa [...] |
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA Hipertensiunea arteriala reprezinta factorul de risc major pentru afectarea vasculara coronariana, cerebrala, renala, fiind [...] |
Se intalneste o incidenta scazuta a fumatului activ la pacientii cu boli cardio-vasculare (3,5%) (95) si un numar crescut de ex-fumatnri i [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact