eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli cardiovasculare

Cardiologiea si dieta - bolile de inima si mancarea


Cardiologiea si dieta - bolile de inima si mancarea
Dupa cum am spus, am ajuns sa studiez regimurile alimentare si curele de slabire numai datorita cardiologiei prenti. Sint total de acord cu un citat din celebrul Framingham Heart Study: "Un infard sau un atac cerebral trebuie sa indice esecul terapiei medicale si nu inceputul acesteia.'' Sint convins ca prenirea celor mai multe cazuri de infarct si atac cerebral nu este un vis fantezist, ci un lucru pe deplin realizabil in ziua de azi. Deseori, chiar si persoanele predispuse genetic la manifestarea timpurie a unor afectiuni cardiace pot depasi aceasta tendinta. Cel mai important este ca eforturile de prenire sa inceapa din timp. Cu cit acestea incep mai devreme, cu atit mai usor se pot evita posibilele catastrofe. in foarte multe cazuri, prima manifestare a unui infarct sau atac cerebral este, din pacate, si ultima.
Fireste, alimentatia joaca un rol crucial in strategia prentiva. De multe ori, mai ales in cazul pacientilor cu diabet sau prediabet, ea reprezinta punctul-cheie. De asemenea, exercitiile fizice sint importante; exista medicamente si suplimente alimentare foarte bune, concepute pentru a ne asigura o sanatate perfecta. Dar o alimentatie potrivita este absolut necesara.

Daca neglijati acest aspect, s-ar putea ca intr-o zi sa ati de-a face cu asa-zisele miracole ale cardiologiei moderne

angioplastie, bypass al arterelor coronare, transt, poate chiar o inima complet artificiala. Asemenea proceduri resilesc suficiente functii cardiace pentru a ramine in viata. Dar trebuie sa intelegeti ca toate aceste metode nu sint decit niste recunoasteri ale esecului. Ele sint eforturile extreme, invazi, la care se recurge atunci cind pacientul si medicii sai s-au dodit incapabili sa mentina in buna functionare sistemul cardiovascular pe cale naturala. In unele cazuri, boala a fost cauzata de o dis-functionalitate. In prezent, majoritatea infarcturilor si atacurilor cerebrale pot fi prenite.


Exercitiile fizice

La fel ca in cazul alimentatiei, scopul dvs. trebuie sa fie conceperea unui de exercitii fizice care sa se integreze perfect in stilul dvs. de viata si pe care sa-l incorporati cu usurinta in rutina zilnica. Puteti sa cautati cele mai groza exercitii pentru inima, demne de un viitor maratonist. Dar daca trebuie sa va dati toata viata peste cap pentru a le practica, probabil ca programul n-o sa functioneze. N-o sa puteti respecta ul pe termen lung, iar sentimentul de descurajare va va lasa intr-o stare mai proasta decit inainte de a incepe.
In afara de asta, nu trebuie sa indepliniti un program militaresc pentru a aa o inima sanatoasa. Ati nevoie doar de o doza zilnica de activitate care sa produca efectul dorit, intr-un mod cit mai eficient. Tot ce depaseste acest scop este optional. Foarte multi oameni abordeaza aceasta tema in maniera "totul sau nimic". incep un program foarte intens, il respecta o vreme, apoi obosesc si lasa totul balta. Mai bine gasiti un program de 30 de minute pe care sa-l faceti in fiecare zi. Nu ti arde o gramada de calorii la o astfel de sedinta, dar efectul cumulat nu va va aduce decit foloase. In cel mai rau caz, ti da jos kilogramul pe care majoritatea persoanelor de virsta mijlocie il cistiga in fiecare an, fara sa obser. Fireste, persoanele care fac exercitii fizice frecnt si cu placere sint mai cistigate decit cele care nu fac asa ceva. Nu este vorba doar de sanatatea inimii: miscarea corpului si incercarea de a va depasi limitele fizice favorizeaza o gindire mai sanatoasa, pe linga multe alte beneficii.
Primul lucru de care ati nevoie sint niste exercitii aerobice. Insa nu e nevoie sa petrecefi o ora intreaga pe banda rulanta sau pe bicicleta medicinala, lata ce va recomand eu: faceti zilnic o plimbare de 20 de minute, in pas vioi. Nu alergati

decit daca vreti neaparat. Respectati aceasta regula simpla: daca transpirati, inseamna ca v-ati atins scopul. Dupa primele 20 de minute, exercitiul si-a facut deja efectul. Daca vreti sa va opriti, foarte bine. V-ati atins obiectivul. Dar trebuie sa munciti cite 20 de minute in fiecare zi, serios si energic. Daca va place sa inotati si puteti face acest lucru tot timpul anului, dati-i drumul. Nu e nevoie sa va antrenati ca pentru olimpiada. 20 de minute de miscare sint suficiente.
Pe linga asta, va recomand niste exercitii de intindere, in principal fiindca va ajuta sa nu patiti ceva in timpul celorlalte exercitii. Pe masura ce inaintam in virsta, denim mai putin flexibili. Acest lucru poate fi prenit prin exercitii regulate de intindere.
In fine, lucrul cu greutati are multe beneficii, imbunatateste raportul muschi-grasime, care, la rin-dul sau, actiaza meolismul si determina organismul sa arda energia mai repede, chiar si in timpul somnului. Nu trebuie sa deniti un culturist, dar cresterea masei musculare

exact opusul grasimii

este un lucru important. Mai ales in cazul femeilor, lucrul cu greutati este util pentru sporirea densitatii osoase, prenind astfel osteoporoza. Acest lucru reduce simtitor riscul fracturilor de sold si al altor asemenea probleme.
In plus, exercitiile fizice scad tensiunea arteriala si maresc nilul de colesterol bun. Un program regulat de exercitii fizice si o alimentatie adecvata va garanteaza faptul ca nu ti aa probleme cu inima. Veti face pentru dvs. insiva mult mai mult decit poate face stiinta medicala.Inaintea unui program sustinut de exercitii fizice (cu o durata mai mare de 90 de minute), poate fi util sa mincati niste carbohidrafi cu indice glicemic scazut, cum ar fi un iaurt degresat, fulgi de ovaz sau piine integrala. Mincati cu cel putin doua ore inainte de a face miscare, pentru a aa o rezerva serioasa de carbohidrati, care sa va dea un impuls de energie. Dupa exercitii, trebuie sa va refaceti rezerle de combustibil (glicogen). De data aceasta va puteti permite sa mincati piine alba sau cartofi.


Medicamente si suplimente

Ceva mai devreme, am descris traseul meu de cardiolog ferm dedicat abordarii prenti, mai ales in ceea ce priste alimentatia. Dar alimentatia si exercitiile fizice nu sint intotdeauna suficiente pentru a asigura sanatatea sistemului cardiovascular. La sfirsi-tul anilor '80, a aparut o noua categorie de medicamente, cunoscute sub numele de statine

precum Mevacor, Pravachol, Lescol, Zocor si Lipitor

cu efecte uluitoare asupra colesterolului. Cu ajutorul lor, nilul de colesterol poate fi redus destul de usor si de-a dreptul spectaculos

initial cu 20-30%, iar in prezent, cu pina la 50%. Ne-am gindit ca aceste medicamente le vor permite pacientilor sa-si comande prajitura si s-o si manince

in adevaratul sens al cu-vintului. Indiferent daca tin sau nu regim, colesterolul lor sa ramina la valori mici. Fireste, statinele nu tin loc de cura de slabire. Iar tendinta generala este sa uiti de regim si sa iei medicamente. Statinele erau (si sint in continuare) scumpe. Dar intre timp studiile au aratat ca ele pot diminua incidenta atacurilor de cord cu circa 30%.
Nu va voi coplesi cu explicatii stiintifice. In esenta, aceste medicamente blocheaza productia de colesterol de catre ficat. Au existat si niste controrse, legate in principal de faptul ca ar cauza niste probleme ficatului. Zvonurile au fost exagerate in presa. Un medicament din clasa respectiva, Baycol, a fost retras de pe piata din cauza numarului foarte mare de reactii adrse. In prezent, problemele adiacente care apar sint rare, in pofida ocazionalelor temeri ce razbat din ziare sau emisiunile de stiri. Beneficiile stati-nelor intrec cu mult potentialele riscuri. Medicii n-au avut niciodata indoieli serioase cu privire la utilitatea lor. Gindifi-va numai putin: majoritatea cardiologilor de peste 40 de ani pe care ii cunosc iau un asemenea medicament, chiar daca nu sint in pericol de a face boli de inima. Pretul este mare

cam 3000 de dolari pe an (in Statele Unite)

dar merita-In ultimii ani, suplimentele nutriti au denit si ele o parte importanta a medicinei prenti.
Majoritatea persoanelor cu risc stiu ca e bine sa ia in fiecare zi o aspirina, care le subtiaza putin sin-gele si previne infarcturile si atacurile cerebrale. Merita sa subliniem faptul ca aspirina este o adevarata binecuvintare in ceea ce priste prenirea problemelor de inima: este un medicament atit de obisnuit si de ieftin, incit unii oameni uita ca ea reprezinta o parte importanta a oricarui regim prentiv.
Timp de ani intregi, am tot auzit ca vitaminele antioxidante clasice (A, C si E) pot preni infarcturile, atacurile cerebrale si cancerul. insa majoritatea studiilor n-au reusit sa demonstreze acest lucru. Vestea buna este ca acesti antioxidanfi nu ne fac nici un rau (in afara de faptul ca ne usureaza la buzunar). Vestea proasta este ca nu fac nici bine. Exista unele do ca forma naturala a vitaminei E este eficienta in prenirea infarcturilor si a atacurilor cerebrale. Dar sint necesare mai multe cercetari. Eu va sfatuiesc sa va asigurati dozele de antioxidanfi prin exercitii fizice si prin consumul de fructe si legume, bogate in elemente nutriti. imi intaresc sfatul spunindu-va ca puteti lua in fiecare zi o pastila de multivitamine.
Spre deosebire de antioxidcnti, capsulele cu ulei de peste pot fi foarte benefice. Tot asa cum ii sfatuim pe oameni sa manince mult peste bogat in uleiuri omega-3, precum somonul si tonul, le recomandam si aceste capsule. Ele scad nilul de trigli-ceride si subtiaza singele. De asemenea, s-a descoperit ca previne decesul subit cauzat de aritmie cardiaca

adica oprirea brusca a batailor inimii. in acelasi timp, suplimentele cu uleiuri omega-3 previn diabetul si prediabetul. Ele pot juca un rol important in tratarea depresiei si a artritei.
Eu, de exemplu, iau aspirina, capsule cu ulei de peste si un statin.
De curind, un studiu a dat la iala un alt posibil candidat pentru lista suplimentelor extrem de benefice. Unii barbati trec printr-o perioada similara cu menopauza la femei, legata de scaderea nilului de testosteron (care incepe de la 20 de ani). Se stie demult ca acest hormon este combustibilul dorintei sexuale. Acum s-a descoperit ca el poate fi legat si de functiile cardiace. Studiile arata ca, in multe cazuri, barbatii care au suferit un infarct au nilul de testosteron mai mic decit normal. Acelasi lucru este valabil si pentru diabetici. In cazul in care exista deficiente, testosteronul luat sub forma de supliment mareste masa musculara si osoasa, reducind totodata obezitatea centrala. Se pare ca scaderea nilului de testosteron este unul dintre motile pentru care barbatii se ingrasa odata cu virsta.Inainte, toate aceste lucruri erau necunoscute, pentru ca nilul de testosteron se masura doar la barbatii cu disfunctii sexuale. Acum intelegem impactul pe care-l are acest hormon asupra legaturii dintre sanatatea inimii si obezitate. Eu recomand tuturor pacientilor mei de sex masculin sa-si faca aceasta analiza, iar celor cu deficiente le prescriu un gel cu testosteron (care se aplica pe piele).

Analize avansate ale singelui
Scaderea valorii colesterolului total este un obiectiv important al medicinei prenti, dar nu este suficient. In realitate, majoritatea oamenilor care fac atacuri de cord au un nil mediu de colesterol. E posibil ca o persoana sa aiba colesterolul mic si un risc mare de a face infarct, iar cineva cu colesterolul mai mare sa n-aiba probleme. Valoarea colesterolului total nu este concludenta.
In prezent, cei mai multi oameni stiu ca exista doua tipuri fundamentale de colesterol

asa-numi-tul colesterol bun (lipoproteine de densitate inalta sau LDI) si colesterolul rau (lipoproteine de densitate redusa sau LDR). Raportul LDI/LDR este un factor important, inclus de multe ori pe lista analizelor de laborator.
Exista insa si alti factori ce trebuie luati in considerare; din acest motiv, analiza aprofundata a lipidelor a denit un aspect important al cardiologiei.
In cele mai sofisticate laboratoare se pot masura cinci subgrupe diferite de LDI si sapte grupe de LDR. Unul dintre aspectele evaluate este dimensiunea particulelor de colesterol. In esenta, particulele mari sint benefice, iar cele mici sint daunatoare. Particulele mari de LDI s-au dodit mai eficiente in eliminarea grasimilor rele decit particulele mici. Insa si mai importanta este diferenta dintre particulele mari si mici de LDR. Cele mici se strecoara cu usurinta sub inlisul vaselor de singe, unde formeaza depuneri ce duc la ingustarea arterelor. Particulele mai mari nu se pot strecura atit de usor si, ca urmare, produc intr-o mai mica masura ube.
In analiza aprofundata a lipidelor din singe, deschizatorii de drumuri au fost laboratoarele Berkeley ale Unirsity of California. H. Robert Super-ko, doctor in medicina, director al laboratorului, i-a instruit cu multa maiestrie pe medici cum sa foloseasca analizele aprofundate pentru tratarea pacientilor. Daca masuram subclasele de colesterol, alaturi de alte analize avansate cum sint Lp(a), homocisteina si altele, putem explica peste 90% dintre bolile de inima examinate. De asemenea, putem testa hipersensibilitatea la proteina C-reactiva

CRP

un indicator al inflamatiei inlisului vaselor de singe. Paul Ridker de la Harvard, doctor in medicina, a facut descoperirea revolutionara ca inflamarea arterelor poate juca un rol major in ateroscleroza si atacurile de cord. Masurarea gradului de inflamare ii poate desemna pe candidatii la un infarct, chiar si in cazul pacientilor cu colesterol normal sau mic. Este interesant de mentionat faptul ca persoanele cu diabet sau prediabet au deseori colesterolul normal, dar valoarea CRP mare.


Tomografia cu fascicul de electroni

O ultima evaluare de ordin medical, care imi este extrem de familiara, este tomografia cu fascicul de electroni, un instrument non-invaziv de examinare a inimii. Aceasta tehnologie este capabila sa ne arate situatia exacta a vaselor de singe care alimenteaza inima, fiind superioara electrocardiogramelor (EKG) sau instigatiei inimii bazate pe testul de efort. Este o procedura care ne ofera informatii esentiale, imposibil de obtinut prin celelalte tipuri de analize.
In iunie 1988, am lucrat cu colegii mei doctori in medicina Warren Janowitz, David King si Manuel Viamonte, pentru a pune la punct o metoda de a identifica depunerile de pe peretii vaselor de singe, intr-un mod simplu, precis si fara dureri. Am folosit o modalitate de scanare revolutionara pe vremea aceea, numita tomografie cu fascicul de electroni (EBT

electron beam tomography).
Aceasta metoda rapida si fara dureri (nu necesita ace sau intinderea unor substante pe piele, iar pacientul nu trebuie sa se dezbrace) a fost conceputa de un fizician stralucit, Douglas Boyd, doctor in fizica. Procedura dureaza o fractiune de secunda, imortali-zind imaginea inimii care bate. Cu un tomograf obisnuit, se obtine o imagine mai putin clara. Aparatul EBT produs de General Electric ofera imagini de rezolutie inalta ale arterelor coronare. Aceasta ne permite sa dem si sa masuram depunerile de calciu, capabile sa indice cu acuratete gradul de ateroscle-roza al vaselor sanguine. Pe baza acestor imagini, ii putem identifica pe pacientii care risca sa sufere un infarct sau un atac cerebral. Dupa aplicarea tratamentului bazat pe o alimentatie controlata, exercitii fizice si medicamente, putem sa repetam analizele si sa urmarim eficacitatea acestuia.
O alimentatie adecvata si exercitiile fizice ramin insa cele mai importante metode de a aa grija de inima dvs. Daca le combinam cu analizele aprofundate ale lipidelor si tomografia cu fascicul de electroni, putem preni marea majoritatea a infarcturilor si atacurilor cerebrale.



Galerie de imagini si poze medicale: dieta


imagine cu dietaimagine cu dieta
imagini dietaimagini/poza dieta


Alte materiale medicale despre: Boli cardiovasculare

Glutenul este o proteina elastica care se gaseste in cereale, in special in grau, dar si in secara, pe care multe persoane nu o tolereaza. Ovazul, por [...]
Aceasta dieta se bazeaza pe principiile enuntate acum cincizeci de ani de doctorul Hay, naturopat', care recomanda ca la aceeasi masa sa se manance al [...]
Intr-una dintre poeziile sale, Ovidiu scrie despre "Epoca de aur", cand se consumau fructe in loc de carne insangerata, cand pasarile strabateau spati [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli cardiovasculare

Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Boli perete abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile