Beti n rosu
Nu va va veni sa credeti, dar este adevarat. Un om care bea doua pahare de n rosu pe zi isi ajuta inima.

Discutia pe aceasta tema mi s-a parut intotdeauna oarecum bizara. Tot mapamondul arata cu degetul tigarile si cheltuieste miliarde pe campaniile anti-fumat, dar cel mai mare inamic al nostru este, de fapt, alcoolul. El poate distruge intregul organism: creierul, inima, ficatul si stomacul. Probabil ca nu veti provoca niciun accident rutier pentru ca fumati si nici nu va veti lo sotia pentru ca ati fumat o tigara, dar ambele lucruri se pot intampla daca va uitati putin prea adanc in interiorul sticlei. Pe de alta parte, ce au nul, berea si alte bauturi alcoolice de sunt considerate, brusc, medicamente? Ei bine, ele iti pot mentine sanatatea si prelungi ata. Nici mai mult, nici mai putin.

Alcoolul joaca rolul doctorului lekyll si al domnului Hyde. E ucigator, dar poate si sa ajute sanatatea.

Uneori, beau alcool. Nu in fiecare zi si nu regulat. in general, beau la restaurant si foarte rar cand sunt acasa. Nu sunt un consumator de bere si nu imi plac bauturile spirtoase. Prefer nul. Obisnuiam sa beau n alb, insa, din pricina artritei, l-am inlocuit cu n rosu. Nu am baut niciodata n ca sa fiu sanatos. Am baut pentru ca mi-a placut. Pentru mine, aceasta este ideea. A bea alcool nu este un sport. Cand va duceti la un centru de fitness pentru prima oara si va urcati pe bicicleta, veti reusi sa faceti miscare in jur de zece minute. Dupa o saptamana, probabil 15 minute, iar dupa o luna, 30. Nu trebuie sa incercati niciodata acest lucru cu alcoolul - consumul trebuie sa fie totdeauna moderat.
Intrebuintat corect, el poate actiona ca medicament, in timp ce consumul incorect il transforma in otrava.
Curios, cele mai multe dintre efectele pozitive ale consumului moderat de alcool sunt de mult cunoscute. in ciuda acestui fapt, comunitatea medicala a refuzat zeci de ani sa confirme oficial efectele pozitive ale alcoolului asupra inimii. Motivul este clar: numai in Germania, peste 2,5 milioane de oameni sunt alcoolici. Multi oameni de stiinta din domeniul medicinii cred ca acest numar ar creste dramatic daca nul ar fi declarat oficial o forma de medicament.
Aceasta atitudine s-a schimbat in ultimul timp, datorita faptului ca peste 60 de studii relevante din toata lumea -din Statele Unite pana in China - au demonstrat efectele pozitive ale nului rosu indeosebi asupra sistemului circulator. Astazi, efectele pozitive acceptate ale nului rosu sunt urmatoarele:

a este benefic pentru sange

a poate proteja impotriva arteriosclerozei

a are efecte pozitive asupra nivelului de colesterol din sange

a ajuta la tinerea sub control a efectelor stresului

a creste imunitatea organismului

Dad Goldberg, medic si biochimist la Universitatea din Toronto, a declarat ca, "daca fiecare nord-american ar bea doua pahare de n rosu pe zi, bolile inimii s-ar reduce cu 40 la suta si s-ar economisi, anual, 40 de miliarde de dolari din costurile medicale".
Prima dovada a efectelor pozitive ale alcoolului asupra sanatatii a fost descoperita foarte timpuriu. Aristotel scria: "Cel care bate la usa muzelor fara n nu va primi niciun raspuns". Cezar Ie-a permis soldatilor sai sa bea n inainte de a merge intr-o campanie militara, pentru a preveni bolile intestinale. in Biblie scrie: "De acum nu bea numai apa, ci foloseste putin n, pentru stomacul tau si pentru desele tale slabiciuni."
A fost nevoie de 2 000 de ani pana sa fim din nou deschisi la a bea n de dragul sanatatii. Pe 5 mai 1995, apreciata resta British Medical Journal a publicat un studiu intreprins in capitala daneza, Copenhaga, despre care presa a scris in intreaga lume. Doctorul danez Martin Cronbaek si echipa sa au inregistrat si analizat stilul de ata al 13 000 de oameni timp de 12 ani. Concluzia: un om care bea n in mod regulat reduce probabilitatea decesului prin atac de cord cu pana la 60%.
Publicarea rezultatelor acestui studiu a creat valva. Deodata, au revenit in atentie o sumedenie de studii precedente soldate cu concluzii similare.

a in 1926, biologul american Raymond Pearl a descoperit ca un consum moderat de alcool scade riscul atacului de cord. O persoana care bea doua sau trei pahare de n pe zi reduce cu 40% posibilitatea de a suferi un atac de cord.
a intr-un studiu din 1970 efectuat la o scara mai mare, cardiologul californian dr. Arthur Klatsky a putut confirma ca alcoolul consumat moderat poate reduce riscul atacurilor de cord.
a in 1990, Societatea Americana de Oncologie a publicat descoperirile bazate pe profilurile medicale ale 277.000 de barbati. inca o data, rezultatele au fost similare: un pahar de bautura alcoolica pe zi reduce cu 25% riscul bolilor de inima.

Consumul de n rosu poate reduce riscul atacurilor de cord cu pana la 60%.

Pana la aparitia studiului danez, nu era limpede ce cantitate de alcool are cel mai benefic efect. Gronbaek a fost primul care a confirmat ca nul rosu este cea mai sanatoasa forma de alcool. Consumatorii de bere care beau intre trei si cinci pahare pe zi reusesc sa isi reduca riscul de atac de cord cu pana la 30%, dar s-a dovedit ca berea nu are efecte pozitive asupra altor boli, precum cancerul. Persoanele care beau bauturi alcoolice ca whiskyul sau alte spirtoase nu au avut, practic, niciun avantaj medical ativ cu cei abstinenti.

Vinul innge detasat. Berea nu actioneaza in niciun fel impotriva ii cancerului, iar bauturile spirtoase nu reprezinta, practic, niciun avantaj medical.

Punctele de vedere s-au schimbat. De la publicarea descoperirilor daneze, au fost scoase la iveala tot mai multe caracteristici pozitive ale nului rosu:
a Vinul este bun pentru inima. Chiar si specialistii cardiologi din cadrul prestigiosului Colegiu American de Cardiologie recomanda un pahar de n rosu baut cu regularitate. in acest fel, unul din doi americani ar putea reduce riscul unui atac de cord.
a Vinul rosu poate ser ca protectie preventiva. Un studiu francez a ajuns la concluzia ca un consum moderat de n rosu ar putea fi de folos si dupa ce s-a produs un atac de cord si ca poate contribui - mai ales in combinatie cu o alimentatie de tip mediteranean (mult peste, multe fructe si legume proaspete si uleiuri de buna calitate) - la prevenirea unui alt atac de cord.
a Vinul poate proteja impotriva atacurilor cerebrale. Institutul de Medicina Preventiva din Copenhaga a gasit do in printa faptului ca un consum moderat de n poate reduce perceptibil riscul unui atac cerebral. Un om care bea un pahar de n pe zi reduce riscul unui atac cerebral cu pana la 32%.
a Vinul contine substante precum cuercetina, resve-ratrolul si catechina. Aceste substante vegetale secundare sunt, in cea mai mare parte, absorbite de n in timpul depozitarii sale in butoaie, dar pot fi gasite si in must si in coaja strugurilor. Substantele secundare din te au efect antioxidant. Cu alte cunte, ele pren degradarea arterelor.
a Potrit unui studiu facut la Universitatea Harvard, alcoolul favorizeaza o enzima care joaca un rol central in dizolvarea cheagurilor periculoase din sange. De aceea, el poate ajuta la prevenirea trombozei si atacurilor de cord.
a Consumat ca aperitiv, nul stimuleaza secretia de gas-trina, hormon care joaca un rol important in procesul digestiv.
a Un studiu recent facut in Tara Galilor a scos la iveala faptul ca nul rosu are efecte foarte benefice la barbatii cu varsta cuprinsa intre 55 si 64 de ani. in cadrul acestui segment de varsta, riscul unui atac de cord este foarte mare.
a Societatea Germana pentru Prevenirea si Tratarea Bolilor de Inima si Sistemului Circulator a ajuns la concluzia ca nul are efecte pozitive asupra cheagurilor din sange. Alcoolul, poate ridica, si el, nivelul "colesterolului pozitiv" (HDL) si il poate scadea pe cel al colesterolului negativ (LDL). Nivelul ridicat al HDL prene aparitia cheagurilor pe peretii vaselor de sange.
a Consumul moderat de alcool poate reduce stresul, ameliora tulburarile de somn si influenta pozitiv starea dumneavoastra generala.

Vinul rosu mai are o calitate, care nu poate fi cuantificata stiintific cu usurinta. El serveste principiului placerii. Ne ajuta sa ne relaxam intr-o atmosfera placuta, poate seara, cand vrem sa ne odihnim si sa stam intr-un cadru intim sau cand vrem sa savuram o mancare deosebit de buna. Ne simtim bine si, prin urmare, in spiritul unei inimi sanatoase, fara indoiala, luam mai mult de la ata.