eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli cerebrale

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli cerebrale

Disectia vasculara


Disectia vasculara

Disectia vasculara apare cand o perforatie intimala intr-un perete vascular permite acumularea de sange in peretele arterial cu despartirea straturilor acestuia, determinand formarea unei stenoze sau a unui pseudoanevrism. Aceasta situatie poate apare fie spontan, fie consecutiv unei leziuni. Disectia vasculara carotidiana sau vertebrala este in m 626h79g od particular cautata la pacientii tineri cu stroke. Disectia intereseaza de obicei vasele mari extracraniene, dar poate apare si in vasele intracraniene. Unul sau mai multe vase pot fi interesate.

O disectie extracraniana se poate prezenta cu cervicalgie, cefalee, sindrom Horner, interesarea nervilor cranieni si simptome ischemice care apar la zile saptamani dupa disectie. Asocierea de ptoza, mioza si cefalee, cu prezervarea hidrozei faciale ipsilaterale (sdr Raeder), poate apare in disectiile carotidei interne cervicale, deoarece fibrele simpatice pentru sudoratie urmeaza ACE, in timp ce fibrele simpatice care controleaza dilatatorul pupilei si ridicatorul pleoapei superioare urmeaza ACI. Disectia poate apare dupa traumatisme cervicale, dar si dupa manevre care produc intoarcerea brutala a capului sau hiperextensia gatului, manevre chiropractice, leziuni cervicale in timpul practicarii unui sport. Se mai descriu circumstante precum tusitul, stranutul, vomarea, ventilatia asistata asociata cu reanimarea si anestezia, infectiile de tract respirator, accidentele auto sau prin punctie directa vasculara prin injunghiere sau impuscare.

Disectiile intracraniene se asociaza de obicei cu simptomatologie timpurie (ore zile), incluzand ischemia si hemoragia subarahnoidiana dupa disectie transmurala sau subadventiceala. Anevrismele disecate se comporta ca mase lezionale comprimand substanta cerebrala.

Factori predispozanti includ boala fibrodisplazica musculara, patologia tesutului elastic (sdr Ehlers-Danlos IV : malformatii cerebrovasculare, hipermobilitate articulara, hiperextensibilitate cutanata ; Pseudoxanthoma elasticum : fistule si boala ocluziva arteriala cerebrovsculara, leziuni cutanate, leziuni la FO), HTA, sdr Marfan, homocisteinuria, boala polichistica renala AD, osteogenesis imperfecta tip I si migrena. 5% din pacientii cu disectii spontane carotidiene sau vertebrale au cel putin unul din membrii familiei cu antecedente de disectie.

Disectia vasculara trebuie luata in discutie la pacientii fara factori de risc semnificativi si care se prezinta cu stroke. Riscul de recurenta intr-o artera initial neafectata este de 2% in timpul primei luni si scade apoi la 1% pe an pentru aproape o decada sau mai mult. Recurenta trebuie de asemenea sa ne determine sa cautam o disectie.

In majoritatea cazurilor de disectie extracraniana exista un lumen rezidual. Trombusul umple rapid falsul lumen. In RM se detecteaza hemoragia intramurala care apare de obicei in hipersemnal T1 si se evidentiaza de asemenea lumenul patent rezidual cu semnal de flux scazut. Caracteristicile de intensitate ale hemoragiei intramurale sunt similare celor ale HIP, dar depozitele de hemosiderina sunt rare. Secventele cu supresie de grasime sunt utile in diferentierea grasimii periarteriale de hemoragia subacuta intramurala. RM-ul este practicat si pentru urmarirea evolutiva a unei disectii : reabsorbtia hemoragiei, restabilirea dimensiunilor luminale, progresie spre pseudoanevrism.

Principalele complicatii ale disectiei vasculare extracraniene sunt AIT-urile si stroke-ul, rezultand din compromiterea luminala si fenomenul embolic. Tratamentul (anticoagulant) este directionat pentru prevenirea emboliilor recurente. Majoritatea disectiilor vaselor mari extracraniene se vindeca spontan. Tratamentul anevrismelor disecate in regiunea cervicala consta in stentare, in timp ce anevrismele disecate intracraniene -asociate cu hemoragie subarahnoidiana- sunt tratate de obicei prin ocluzarea vasului pentru a preveni hemoragia initiala sau recurenta. Rar se dezvolta anevrisme la nivelul arterei vertebrale cervicale ca rezultat al unei disectii ; de obicei este implicat segmentul vertebral intracranian.

Angiografia gaseste o varietate de prezentari : subtiere segmentara determinata de hematomul intramural care reduce semnificativ lumenul vasului  the string sign . Se poate observa de asemenea dilatatia anevrismala a vasului. Desi rar, un lumen dublu (adevaratul lumen si disectia intramurala) reprezentand un anevrism disecat este singurul semn specific pentru disectie. Alte aspecte angiografice includ ocluzia vasculara completa, dilatatie proximala sau distala si retentie de subst de contrast in peretele vascular.





Alte materiale medicale despre: Boli cerebrale

Distinctia substantei cerebrale prin infarct cerebral extins sau infarcte cerebrale multiple, de dimensiuni mici, se poate insoti de grade diferit [...]
in prima jumatate a secolului XX, medicii ingrijeau bolnavii folosind medicamente administrate fie oral, fie in perfuzii, Ia care se adaugau mijloacel [...]
Sistemul cardiovascular include inima (prefixul cardio), sangele, vasele de sange (sistemul vascular) si circulatia. Inima este cel mai activ orga [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli cerebrale

    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile