eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli digestive

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli digestive

Afectarea glandelor salivare


AFECTAREA GLANDELOR SALIVARE

TABLOU CLINIC

Scaderea secretiei salivare se exprima prin senzatia de gura uscata si consecintele ei se traduc in termen medical prin xerostomie. In conditii normale un nivel scazut de saliva este produs in continuu pentru lubrefierea cavitatii bucale. Este vorba de secretia salivara bazala. Cand apare secretia indusa de mestecat, miros, gust, nivelul de saliva creste semnificativ si se numeste secretie salivara stimulata.

Saliva are numeroase roluri: intervine in actul de pregatire a bolului alimentar, protejeaza dantura de aparitia cariilor, previne infectiile orale bacteriene si fungice, intervine in perceptia gustativa. Scaderea nivelului de secretie o sa determine aparitia unor complicatii: carii dentare, inmultirea florei bacteriene si pacientii pot avea o halena neplacuta, candidoza orala, modificarea sau pierderea totala a perceptiei gustative, imposibilitatea pacientilor de a se hranii.

In Sindromul Sjogren, scaderea secretiei salivare este consecinta afectarii tuturor glandelor salivare. Apare senzatia de gura uscata, de arsuri la nivelul limbii, dificultatea de a vorbi timp indelungat, disfagie pentru solide si lipirea alimentelor la nivelul palatului , necesitatea de a consuma frecvent lichide. In stadiile initiale ale bolii, pacientii resimt intensitatea maxima de uscaciune a gurii intre mese si noaptea, fiind afectata cu precadere secretia bazala. Nu este nevoie de suplimentare cu lichide in timpul mesei. Odata cu evolutia bolii apare necesitatea consumului de lichide in timpul mesei pentru o mai buna lubrefiere a alimentelor si formarea bolului alimentar. Aceasta conditie devine obligatorie pentru a putea inghiti alimentele.

Obiectiv mucoasa orala apare uscata, edematiata, uneori hipercheratozica, cu atrofia papilelor filiforme si cheilita angulara. Apar macule eritematoase la nivelul palatului dur dar si in alte zone ale mucoasei orale. Aceste leziuni sunt date de forme cronice eritematoase de candidoze orale.

O caracteristica a Sindromului


Sjogren primar este aparitia la o parte dintre bolnavi a tumefactiilor parotidiene uni sau bilaterale (de obicei unilaterale la debut), dure, neregulate care uneori pot deveni dureroase prin suprainfectii (frecvent cu stafilococ auriu). Scaderea secretiei glandelor salivare nu o intalnim exclusiv in Sindromul Sjogren ci poate fi prezenta si in alte afectiuni ( Tabelul Nr. 2). De aceea investigatiile paraclinice sunt importante pentru excluderea acestor posibilitati.

EFECT PUTERNIC

EFECT MODERAT

Atropina, medicamente anti- Parkinsoniene, anticolinergice si antihistaminice

Beta blocante

Antidepresive

Alfa blocante

Morfina, codeina, tramadol

Inhibitori de Ca

Toxina botulinica

benzodiazepine

Antiaritmice clasa I A

Antihistaminice - H1

Toxice si medicamente psihotrope

Unele medicamente anti-retrovirale

Cocaina, tutunul, ecstasy, cannabis

Neuroleptice

Tabel. Nr. 2. Toxice si medicamente ce ar putea influenta scaderea secretiilor salivare si lacrimale

1.1.1.1         INVESTIGATII DIAGNOSTICE

Explorarea afectarii salivare presupune:

                    Scintigrafia cu Tc 99 arata hipocaptare si hipoexcretie; are mare sensibilitate dar nu este foarte specifica

                    Sialografia: evidentiaza ducte distorsionate cu obstructii sau dilatatii. Aceasta investigatie nu este de prima intentie deoarece este dureroasa si se poate complica cu obstructii ductale suplimentare consecutive administrarii substantei de contrast.

                   

Sialometria: indica reducerea debitului salivar sub 1.5ml in 15 min.

                    Sialochimia: indica cresterea concentratiei salivare de β2- microglobulina, sodiu si clor si scaderea nivelului de lizozim.

. Nr.5. Sialografia gl. parotide la un pacient cu SS- retentia distala a substantei de contrast in sistemul ductal indica diverse grade de sialectazie.

 

Cea mai importanta explorare considerata standardul de aur in Sindromul Sjogren o reprezinta biopsia de glanda salivara minora sau accesorie localizata la nivelul buzei inferioare. Cu ajutorul ei pot fi vizualizate si modificarile precoce (infiltrat limfoplasmocitar periacinar) chiar atunci cand celelalte probe anterior mentionate sunt negative. Reprezinta criteriu obligatoriu de diagnostic in Criteriile Consensului Americano-European si este pozitiva cand scorul focus este >1. Un focus este o aglomerare de minim 50 de limfocite, iar scorul focus se defineste ca numarul de focusuri adunate pe o suprafata de 4 mm2.

A. B.

. Nr.6. A. Biopsie de glanda salivara minora- incizie de 1.5-2 cm in mucoasa aparent normala cu evidarea a cel putin 5 lobuli glandulari. B. Agregat inflamator cronic format din limfocite si plasmocite dispuse periductal.

 

1.1.1.2         TRATAMENT

Xerostomia impune o igiena orala foarte riguroasa de aceea educarea pacientilor in acest sens este foarte importanta.

Inainte de inceperea tratamentului este important de inlaturat factorii ce contribuie la amplificarea simptomatologiei: respiratia orala (administrarea unor decongestionante nazale), fumatul, stresul, depresia si medicamente anticolinergice, antidepresive, antihistaminice.

Igiena cavitatii bucale se face cu ajutorul unor produse stomatologice speciale, de exemplu pasta de dinti din care s-au inlaturat substante chimice ce determina leziuni pe mucoasa uscata si s-a adaugat un continut enzimatic cu rol antibacterian. Exista si geluri cu acelasi continut. Folosirea de guma de mestecat fara zahar si dropsuri fara lamaie s-a dovedit utila in stimularea secretiei salivare.

Exista si substituenti salivari artificiali (contin mucine) care lubrefiaza cavitatea bucala o perioada destul de lunga. Sub forma de spray se observa o crestere a productiei salivare parotidiene in 7-8 min de la administrare.

Utilizarea unor compusi fluorurati ajuta remineralizarea dintilor afectati de carii.

Administrarea de substante parasimpatomimetice (neostigmina sau pilocarpina), in doze de 20 mg. in 3-4 prize are efecte benefice prin hipersecretie in structurile restante. Mai pot fi folosite medicamente de tip Bromhexin p.os in doze de 8-l6 mg de 3 ori pe zi. Este eficace pentru diminuarea senzatiei de uscaciune a gurii prin modificarea consistentei salivei insa mecanismul nu este cunoscut.

Pentru pacientii cu candidoza orala cronica se administreaza tablete de supt cu clotrimazol.

Suprainfectiile parotidiene sunt o complicatie grava si necesita tratament antibiotic imediat asociat cu antiinflamatoare nesteroidiene.




Alte materiale medicale despre: Boli digestive

Exista trei perechi de glande salivare majore (parotide, submandibu-lare, sublinguale) precum si numeroase glande minore. Anamneza si examen obiectiv [...]
BOALA MENETRIER   GENERALITATI Boala Menetrier este o afectiune gastrica foarte rara, ale carei cauze nu sunt pe deplin cunoscute. [...]
Tuberculoza intestinala si ileocecala Tuberculoza intestinala este o consecinta tuberculozei pulmonare in peste 80% din cazuri pri [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli digestive

    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile