Alimente permise
Produse lactate : lapte dulce, iaurt, smintina dulce, frisca, unt, brinza de vaci, urda, cas, telemea
Fainoase : gris, orez, arpacas, fulgi de ovaz, paste fainoase, tapioca
Legume : fasole verde, mazare verde, spanac, morco, cartofi, dovlecei, conopida, sparanghel, salata, rosii fierte
Supe : supa de zarzavat, supe false
Oua : oua moi, ochiuri fierte
Carne : carne de vaca. pasare, tel, porc slab, fierte, gratar, inabusite
Pescarii : salau, stiuca, calcan, lin, mreana, guzi, pastra, biban rasol, gratar
Prajituri : budinci de gris, orez, macaroane, placinta cu mere, cu brinza, tarte, prajituri uscate, sufleuri

Piine : piine alba veche, biscuiti
Fructe : compoturi de fructe, mere coapte
Bauturi : ceaiuri slabe, musetel, macese, ape minerale alcaline
Alimente interzise
Produse lactate : brinzeturi fermentate, smintina acra, brinza de burduf, lapte acru, iaurt acru
Supe : supe de carne
Oua : oua tari, jumari, prajite
Carne : carne de rata, gisca, oaie, mititei, patricieni, mezeluri, miel, afumaturi, slanina, nat, conserve, pastrama

Pescarii : icre, nisetru, cega, morun, saramura
Legume : fasole, mazare, linte uscata, varza, ridichi,
ceapa, usturoi, hrean, urzici, nete, castraveti, ardei, ciuperci, bureti
Prajituri : cu creme, ciocolata, cacao, cafea, inghetata.
prajituri cu aluat dospit Bauturi : n, tuica, bere, licheur, cafea, ceai rusesc Condimente : piper, ardei iute, otet, boia de ardei, hrean,
mustar Fructe : nuci, migdale, alune.
Foaie de regim nr. 2 Regim alimentar in diareile cronice

Alimente permise
Bauturi : ceai rusesc, ceai de menta, apa minerala Produse lactate : brinza telemea, cas, urda, unt Fainoase : orez, gris, paste fainoase bine fierte, arpacas,
fulgi de ovaz Legume : morco Supe : de zarzavat, ciorbe cu bors, supe de carne de-
gresate Oua : moi sau ochiuri fierte
Carne : vaca, tel, pasare fiarta sau la gratar Pescarii : salau, stiuca, calcan, pastrav, biban, rasol sau
gratar Piine : alba, prajita sau uscata Prajituri : uscate, sufleuri, gelatina de gutui Fructe : mere coapte sau crude rase, gutui coapte, portocale, grepefruit, lamii

Alimente interzise
Produse lactate : lapte dulce, iaurt, brinzeturi fermentate, smintina, frisca
Oua : ochiuri prajite, jumari
Carne : nat, gisca, rata, mititei, mezeluri, afumaturi
Pescarii : icre, peste prajit sau afumat
Legume : fasole, mazare, varza, cartofi, conopida, castraveti, nete
Pline : neagra, proaspata
Prajituri : cu creme, ciocolata. inghetata
Dulciuri : marmelada, miere, dulceata
Fructe : crude, caise, cirese, pere, prune, pepene, nuci
migdale, alune Bauturi : sirop, cafea, apa de la gheata Condimente : piper, mustar, boia de ardei

Foaie de regim nr. 3
Regim alimentar in constipatia cronica
Alimente permise
Bauturi : ceaiuri de musetel, sunatoare, siropuri, limonada Produse lactate : lapte, iaurt, lapte batut, smintina, unt Fainoase : gris, arpacas, tarite de griu fierte in lapte Legume : sfecla, fasole verde, mazare, spanac, dovlecei,
conopida, sparanghel, salata, rosii, fierte sau crude
sub forma de salate cu untdelemn Supe : supe si ciorbe de zarzavat Oua : fierte moi, ochiuri Carne : vaca, tel, porc Peste : salau, stiuca, calcan, crap, pastrav Piine : neagra, de graham Fructe : mere, pere, struguri, caise, cirese, prune, pepene,
fragi, zmeura, portocale, grepfruit, de preferinta crude Dulciuri : miere, dulceata, marmelada Prajituri : cu fructe, tarte, sufleuri

Alimente interzise
Produse lactate : brinza telemea, cas, urda, brinzeturi fermentate
Fainoase : orez
Carne : afumata, pastrama, organe, mititei, patricieni
Piine : alba
Dulciuri : ciocolata
Bauturi : cafea, cacao, ceai rusesc
Regim alimentar pentru hepatita cronica

Alimente permise
Bauturi : ceaiuri musetel, macese, sunatoare, sirop, limonada
Produse lactate : lapte dulce, iaurt, lapte batut, smintina dulce, brinza de vaci, cas, telemea, urda
Fainoase : gris, orez, arpacas, fulgi de ovaz, paste fainoase
Legume : fasole verde, mazare verde, spanac, morco, cartofi, dovlecei, conopida, sparanghel, salata, rosii fierte, crude
Supe : supa de zarzavat, supe false, ciorbe cu bors sau lamiie

Oua : oua moi, ochiuri fierte
Carne : carne de vaca, pasare, tel, fierte, gratar, inabusit
Pescarii : salau, stiuca, calcan, lin, mreana, guzi, pastrav, biban, rasol, gratar
Prajituri : budinci de gris, orez, macaroane, placinta cu mere,\' cu brinza, tarte, prajituri uscate, sufleuri
Piine : piine alba, biscuiti
Dulciuri : miere, magiun, dulceata, marmelada, rahat
Fructe : mere, pere, struguri, caise, cirese, prune, pepene, fragi, zmeura, mere coapte, portocale, mandarine, grepfruit, compoturi, suc de fructe
Grasimi : unt, untdelemn

Alimente interzise
Supe : supe de carne, supe grase
Oua : tari, ochiuri, jumari
Carne : rata, gisca, mititei, patricieni, mezeluri, afuma-
turi, slanina, nat, conserve, creier, organe, pastrama,
carne sau peste prajit Pescarii : icre, nisetru, cega, morun Grasimi : unt topit, grasime de porc
Legume : fasole, mazare, linte uscata, varza, ridichi,
ceapa, usturoi, hrean, castraveti, ciuperci, bureti Prajituri : cu creme, ciocolata, cafea, cacao, inghetata Bauturi : n. tuica, bere, lichior, cafea Condimente : piper, sare, ardei iute, otet, boaie de ardei Fructe : nuci, migdale, alune

C. Cura de ape minerale in afectiunile digestive
Este de mult cunoscut faptul ca in tratamentul unor boli cronice cura hidrominerala poate ocupa un loc de frunte. O asemenea terapie cu ape minerale si-a gasit o larga aplicare in tara noastra datorita indeosebi bazei materiale ce a fost creata in ultimii ani in toate aceste statiuni.
Pe linga alte afectiuni si o parte din afectiunile digestive gastrointestinale sau hepato-biliare pot beneficia, asa dupa cum in general se stie, de pe urma curelor de ape minerale.

Apele minerale isi pot de exemplu exercita influenta asupra stomacului si intestinului, printr-o actiune directa, asa-zisa electiva, sau printr-o actiune indirecta, pe cale nervoasa. Actiunea indirecta se realizeaza prin apele neurosedative, care administrate pe cale externa

sub forma de bai, dusuri locale sau comprese

scad exciilitatea plexurilor nervoase. Efecte favorabile mai edente in afectiunile gastrointestinale, se obtin insa de pe urma actiunii directe a apelor minerale.
Administrate pe cale bucala, aceste ape prin continutul lor in diferite substante chimice sau gaze, intern direct si prin mecanisme variate asupra mucoasei gastrointestinale si asupra diferitelor functii digestive.

Un rol de acest fel il detin in primul rind apele alcaline sau bicarbonatate (bogate in bicarbonat de sodiu), recomandate in diferite afectiuni gastroduodenale. Asemenea ape care excita secretia gastrica se gasesc in izvoarele de la Bodoc, Malnas, Tinca, Covasna si alte statiuni. Un rol asemanatori il au si apele alcaline feroase de la Borsec, Buzias sau Tusnad. Tot o actiune stiminenta asupra secretiei gastrice o au si o parte dinIzvoarele de la Olanesti si Calimanesti. Cunoscute si apreciate pentru rolul ce-l au, pe de o parte, de a deprima motilitatea si secretia gastrica sint apele bicarbo-natate, clorurate-sodice si carbo-gazoase de la Slanic-Moldova si cele bogate in bicarbonat de sodiu, magneziu si calciu de la Singeorz.

O actiune inhibitorie asemanatoare asupra secretiei gastrice o au insa si unele izvoare de la Herculane, Bazna sau Sarata-Monteoru.
Continutul diferit al acestor ape si modul lor variat de actiune asupra organismului, fac ca unele dintre ele sa fie cu deosebire recomandate intr-o categorie de afectiuni, iar altele intr-o alta categorie. Asa, de pilda, in gastritele cronice cu o aciditate crescuta, sint indicate apele minerale alcaline, cum sint cele care se gasesc intr-o parte din izvoarele de la Singeorz si Slanic-Moldova sau de la Tinca, Covasna sau Malnas. Dintre gastrite, cele cu o aciditate scazuta vor beneficia de pe urma apelor cu actiune stimulanta, care se intilnesc la Calimanesti, Olanesti, Borsec si in unele izvoare de la Slanic-Moldova sau Singeorz.

De asemenea ulcerul gastric sau duodenal, care se insoteste de regula de aciditati crescute, poate beneficia in perioadele de liniste de pe urma apelor bicarbonatate sau carbo-gazoase de la Singeorz si Slanic-Moldova. Rezultate bune se pot obtine in cura de ape minerale si in unele suferinte ale stomacului operat (gastrita bontului). In afectiunile intestinale insa indicatiile pentru asemenea tratamente sint mai limitate si trebuie facute numai la recomandarea medicului.
Dealtfel este de mentionat ca in general recoman-datia pentru orice tratament balnear in bolile gastro-intestinale, nu se poate face decit de medic, care in prealabil este dator sa sileasca un diagnostic cit mai exact al bolii in cauza. Aceasta cu atit mai mult cu cit sint destule boli digestive in care un tratament cu ape minerale este cu totul contraindicat.

Astfel, un bolnav cu ulcer gastroduodenal in puseu dureros sau complicat cu hemoragie sau stenoza, nu poate fi trimis intr-o statiune balneo-climaterica pentru a se supune la o cura de ape minerale. De asemenea daca unele constipatii si chiar unele diaree (de origine hepatica sau gastrica) pot beneficia de pe- urma .unor izvoare de la Calimanesti, Olanesti, Slanic-Moldova sau Singeorz, sint alte afectiuni intestinale, cu care bolnai nu pot fi indreptati spre asemenea statiuni. Enterocolitele acute, enterocolitele cronice insotite de diaree mari, boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragica si sindroamele de malabsorbtie, intra in categoria unor asemenea contraindicatii.

Dar pe linga bolile gastrointestinale si unele boli he-pato-biliare pot de asemenea beneficia de pe urma tratamentelor hidrominerale. Ficatul, prin pozitia sa anatomica, este mai putin supus decit stomacul, actiunii directe a apelor minerale ingerate. Datorita insa rolului sau de adevarat 'laborator\" in ata organismului, celulele hepatice vor ajunge pina la urma sa fie influentate de apa ingerata si de electrolitii pe care aceasta ii contine. Dintre afectiunile hepatice de un tratament cu ape minerale (la Olanesti sau la Slanic-Moldova) pot beneficia bolnai cu hepatita cronica persistenta, cei cu sechele dupa o hepatita epidemica.

Un aport mai important il aduce cura de ape minerale in tratamentul afectiunilor colecisto-biliare.
Colecistita cronica necalculoasa, o mare parte din diskineziile biliare si unele sechele dupa colecistectomii cunosc frecvent o evolutie favorabila, in urma curelor de ape minerale facute la Olanesti, Calimanesti sau Slanic-Moldova. Sint contraindicate pentru un tratament balnear hepatitele active, cirozele, angiocolitele si cole-cistitele calculoase. De asemenea nu pot fi trimisi in statiuni, bolnai la care afectiunea hepato-biliara sau gastrointestinala este asociata cu o boala infectioasa sau cu tumori maligne.

Rezultatele destul de bune care se pot de regula obtine in tratamentul hidromineral al bolilor digestive amintite, cer insa multa atentie din partea bolnalor, care au datoria de a se supune recomandarilor facute de medic. Pe linga indicatiile si contraindicatiile pe care le implica un tratament balneo-climateric corespunzator, bolnai trebuie sa tina seama si sa respecte toate recomandarile, pe care medicii de specialitate le fac in statiuni in cursul tratamentelor. Cura de ape minerale trebuie in primul rind sa fie insotita de un regim alimentar pe care bolnavul va trebui sa-l urmeze. De asemenea un aport important in tratamentul balneo-clima-teric il aduc diferite proceduri hidroterapice, electro-terapie, ca si cele de cultura fizica medicala, care intra intr-un tratament complex al bolilor digestive.

Folosirea judicioasa a apelor minerale in tratamentul diferitelor boli nu este lipsita de importanta, in aceasta perioada in care abuzurile terapiei medicamentoase se fac tot mai resimtite.
D. Primul ajutor in urgentele digestive
Unele simptome cum sint varsaturile, durerile abdominale sub forma de crampe sau colici, scaunele diareice, sint comune mai multor boli ale aparatului digestiv, dar ele pot aparea si in boli ale altor aparate si organe.
Uneori aceste simptome pot imbraca un caracter de gratate deosebita, sa dena alarmante pentru bolnav si pentru cei din jurul bolnavului si sa necesite interventia medicului, care va fi chemat de urgenta.

Dorim ca in prezentarea ce urmeaza, foarte pe scurt, sa indicam citeva lucruri pe care le consideram necesare de stiut atit pentru bolnav, cit si pentru anturajul acestuia. Ce trebuie facut in aceste cazuri 'de urgenta\", pina la venirea medicului, in asa fel incit sa nu dauneze bolnavului si sa nu agraveze starea lui prin aplicarea unor 'ingrijiri\" necorespunzatoare.
Varsaturile apar la bolnai suferinzi de boli ale aparatului digestiv, asa cum am vazut in modulele sectiunilor, dar pot fi si expresia unor afectiuni ale rinichiului, inimii, ale sistemului nervos, a unui diabet zaharat sever, a unor infectii (mai ales la copii) sau apar dupa unele medicamente pe care bolnavul le ia in mod curent sau ocazional.

Indifereat de cauza care a provocat varsaturile, daca acestea se repeta la intervale scurte, den suparatoare si pot duce la tulburari grave ale functiilor organismului prin pierderile de apa si saruri minerale.
Pina la venirea medicului, bolnavul va ramine culcat la pat, nu se vor da medicamente pe gura, se poate incerca administrarea de lichide reci cu lingurita (apa, ceai rece), o compresa umeda stropita cu alcool medicinal poate fi aplicata pe abdomen. Ca medicamente, supozitoarele de emetiral sau scobutil pot ajuta bolnavul.
Este important ca pina la venirea medicului sa se urmareasca aspectul varsaturii, daca bolnavul varsa numai lichid sau si alimente, daca in lichidul de varsatura sint firisoare de singe, bila sau mucozitati.

De asemenea sa se masoare cantitatea de lichid varsata. Aceste date relatate corect de bolnav sau anturaj ajuta medicul pentru precizarea cauzei varsaturilor si pentru silirea atitudinii de urmat in continuare, tratament la domiciliu sau internarea intr-un serciu spitalicesc.
Durerile abdominale pot fi date de multe cauze, intensitatea durerii nefiind totdeauna in concordanta cu gratatea cauzei care o produce.
Durerile foarte intense 'colicile\" pot aparea in litiaza biliara, in litiaza renala, dar aceste boli nu pericliteaza ata bolnavului.
Din contra durerile mai putin intense instalate progresiv pot fi sediul unei ocluzii intestinale sau sub-ocluzie (incurcatura de mate), boala care necesita interventie chirurgicala pentru salvarea bolnavului.

Din acest motiv orice durere abdominala instalata brusc si de intensitate mare necesita un examen medical, adica bolnavul trebuie sa fie vazut de medic.
Este foarte important ca durerea abdominala sa fie descrisa corect

cum a inceput, care a fost punctul cel mai dureros, cum a iradiat (in ce parte s-a intins durerea)

pentru ca dupa o perioada de timp tot abdomenul poate deveni dureros si este greu de silit punctul de plecare.

De asemenea trebuie observate simptomele asociate durerii

varsaturi, sughit, diaree, oprirea tranzitului (a nturiior si scaunului), aparitia unei hemoragii sau tulburari in eliminarea urinii ; daca odata cu durerea au aparut si frisoane sau febra si daca durerea cedeaza in parte atunci cind bolnavul se asaza intr-o anumita pozitie. Relatarea pozitiilor pe care le ia bolnavul pentru a-si calma durerile sint importante pentru medic in orientarea spre diagnostic.
Pina la venirea medicului bolnavul va ramine in pat, se va aplica pe abdomen compresa umeda calda, stropita cu alcool medicinal, se vor da algocalmin, scobutil sau papaverina sub forma de lete sau supozitoare. Anturajul trebuie sa se comporte cu intelegere si grija fata de bolnav, sa incerce sa-l incurajeze si sa-l linisteasca ; nu i-ar fi de folos bolnavului daca se alarmeaza si creeaza stare de panica in jurul lui.

In caz ca bolnavul prezinta si varsaturi, se va intrerupe alimentatia si se vor da numai lichide cu lingurita (apa, ceai, limonada). Continutul eliminat prin varsaturi va fi eventual pastrat pentru a fi aratat medicului.
Daca bolnavul are scaune diareice se va lua aceeasi atitudine.In caz de frison si febra se vor pune bolnavului la picioare sticle cu apa calda, acesta fiind invelit in paturi calduroase.

Examenul medical va fi acela care va hotari in continuare ce atitudine trebuie adoptata : internare intr-un serciu de boli interne, de chirurgie sau tratament in continuare la domiciliu.
Hemoragiile digestive se manifesta prin varsaturi cu singe (hematemeza) sau prin eliminarea de scaune cu singe negru (melena) sau rosu (rectoragii). Singele poate fi eliminat singur sau amestecat cu produse alimentare, suc gastric, mucozitati sau materii fecale.
Orice hemoragie digestiva necesita internare intr-un serciu de spital, indiferent daca este cauzata de o boala digestiva sau extradigestiva.

Dintre bolile digestive de care ne-am ocupat, hemoragii digestive pot produce bolile esofagului, ale stomacului si duodenului, ale intestinului subtire sau gros, ca si cirozele hepatice prin ruptura unor varice eso-fagiene.
La un bolnav la care apar varsaturi cu singe, prima atitudine pe care trebuie sa o adopte cei din jurul lui este asezarea bolnavului la pat; se va aplica punga cu gheata pe abdomenul superior sau, in lipsa, comprese reci, se va da bolnavului apa de la gheata sau cuburi de gheata pe care sa le tina in gura.
Se va urmari cantitatea de singe pe care o varsa, ca si aspectul varsaturii (singe curat sau amestecat cu alimente, suc gastric, mucozitati) ; este important de urmarit si numarul de varsaturi

cu cit sint mai multe, cu atit este mai grav.

Daca bolnavul este cunoscut cu ulcer gastric sau duodenal, se pot administra prafuri alcaline, pansamente gastrice, in amestec cu trombina (praf cu actiune coagulanta). Bolnavul va fi transportat cu multa grija, etin-du-se orice durere brusca.
Daca hemoragia se manifesta numai prin scaune cu singe negru ('melena\"), scaun cu aspect de crema de ghete neagra, scaune care de obicei sint explozive si repetate, mai multe la interval scurt, bolnavul va fi mentinut la pat, alimentatia va fi formata numai din lichide dulci, lapte, supe de zarzavat.
Daca bolnavul acuza sete, anxietate, agitatie, paloare, acestea sint semne ca a pierdut o cantitate mai mare de singe si se impune internarea de urgenta.

Daca hemoragia se manifesta prin scaune cu singe rosu amestecat sau nu cu materii fecale sau mucozitati, aceasta pierdere de singe, la inceput nu este resimtita in starea generala a bolnavului. Acesta nu are ameteli, dureri de cap, paloare

dar nu trebuie asteptat sa apara aceste manifestari. Orice pierdere de singe, chiar in cantitate mica, daca se repeta, necesita prezentarea bolnavului la medic pentru examen de specialitate, aceste 'recotragii\" putind fi semnul de alarma al unei boli grave care diagnosticata la inceputul ei poate asigura bolnavului ndecarea.