DATE GENERALE
Boala somnului este produsa de 2 specii parazitare, Trypanosoma gambiense si Trypanosoma rhodesiense, din genul de protozoare Trypanosoma.
Caractere morfologice. infatisarea ambelor specii este asemanatoare, masurind 2530 microni in lungime, cu o grosime de 23,5 microni. Corpul lor prezinta o rasucire helicoidala. Poseda un nucleu vegetativ central si un n u c 1 e u de miscare (kinetoplastul), situat in polul posterior. De la kinctoplast, porneste un f 1 a g e 1, cu directie anterioara, care ridica in tot lungul parazitului membrana care il inveleste (periplastul), constituind o aripioara laterala (in continua miscare), denumita membrana ondulata, dupa care se transforma in flagel liber, anterior. In protoplasma parazitului, exista numeroase granule, foarte multe de volutina.
Tripanosomele se inmultesc prin sciziune binara longitudinala.
Ambele specii sint inoculate omului prin intepatura unor insecte diptere hematofage din genul Glossina (musca le-te). Gl. palpalis, este principalul transmitator al Tr. gambiense, iar Gl. morsitans al Tr. rhodesiense.
Distributie geografica. Tr. gambiense este raspindita, in special spre Coasta de Vest, in zona intertropicala a Africii (Senegal, valea riurilor Congo si Niger, Zair, Tanganica, Uganda). Tr. rlwdesiense este raspindita mai ales, spre Coasta de Est, in Ziinbabwe (fosta Rhodezie), Nyassa, Sudan.
Hol patogen. Parazitul, la om, are un prim stadiu limfatic, in care poate fi evidentiat prin pune tie ganglionara, in ganglionii cervicali si epitrohleeni. Trece apoi in torentul circulator si, dupa aceasta perioada limfatico-sanguina, urineaza invadarea sistemului nervos central, in care provoaca o meningoencefalita si o meningomielita. Boala se manifesta in primele 2 stadii (limfatic si sanguin), prin:
febra neregulata, curha-tura, dureri articulare,
tulburari cutanate de origine, alergica (Iripanide si edeme, prurit generalizai). Dupa invadarea sistemului nervos central, npnr tulburari neurologice si psihice, care culmineaza prin somnolenta. Moartea poate surveni ca o consecinta a unei boli inlercuienle. pe care organismul epuizai, al bolnalui nu o mai poale invinge, sau prin mio-cardila.
Boala provocata de Ti. t/amliiense este mai cronica si dureaza 45 ani. Boala provocata de Tr. rhodesiense arc un mers mult mai rapid, toxinele parazitare mai puternice pulind duce la exitus, chiar inainte de patrunderea parazitilor in sistemul nervos central (uneori. in mai putin de 2 ani).
Diagnosticul pozitiv al bolii se pune prin evidentierea parazitilor, prin punctie ganglionara sau in singele periferic sau prin punctie rahidiana. Exista si metode imunologice de. diagnostic (precipitarea in tuburi capilare, aglutinarea lalexului, hemaglutinarea indirecta, imunofluores-centa). Dupa Matlern (Ann. Inst. Pasteur, 1964, CVII, 415), o crestere de IgM in L.C.R., care depaseste. 100 mcg/ml este caracteristica si pato-gnomonica pentru tripanosomiaza, intrucit nu se mai intilneste in nici o alta boala.
TRATAMENT Suramina
Pentru faza limfatico-sanguina, un medicament foarte utilizat este suramina (Bayer 205, Antrypol, Moranyl), un derivat de uree, foarte solubil in apa. Deoarece se descompune repede in solutie, trebuie utilizat in solutie extemporanee.
Se administreaza in solutie 10%, in injectii intramuscularc, in doza de 1 g pe injectie (la adult), ceea ce revine la 0,020 g/kilocorp, la greutate de 50 kg. Doza, la copil, este tot de 0,020 g/kilocorp.
Deoarece, uneori, poate produce accidente grave si neprevizibile, toleranta se incearca prin administrarea la inceput de doze foarte reduse (0,20,3 g) si se trece la doza de 1 g, numai dupa ce nu se observa nimic anormal cu doza redusa. Tratamentul cu 1 g pe injectie se repeta saptaminal, pina la administrarea unei doze totale de 5G g.
Fenomene secundare. Trebuie controlata foarte des urina, iar aparitia de albumina, hematii sau cilindri in
urina impune oprirea tratamentului, in cursul tratamentului, pot sa apara fenomene toxicoalergice, provocate de endotoxincle parazitilor omoiiti (febra, dureri articulare, ras urtica-iian). intre fenomenele secundare produse de suramina, se citeza si o desen mare, a telor si palmelor.
Pentamidina
Un alt medicament care se poate utiliza in perioada limfatico-sanguina este pentamidina (Loinidine). Modul de administrare a fost expus la cap. "Leishmanioza viscerala". Este, prezentata sub forma de dimetan-sulfouat, continind in solutie 4% lomidina-baza, 1 ml solutie continind 40 mg lomidina-baza.
Doza. Se administreaza inlramuscular profund, in cantitatea de 1 ml pentru 10 kg greutate corporala (4 mg lomidina-baza/kilocorp), fara a se depasi 300 mg pe injectie. In prima zi, se injecteaza 2,4 mg/kilocorp, ceea ce pentru un bolnav de 50 kg revine la 3 ml din solutia 4%. in zilele urmatoare (la 2 zile), se injecteaza cite 4 mg/kilocorp, ceea ce revine la 5 ml din solutia 4%, pentru un bolnav de 50 kg.In tratamentul tripanosomiazei africane, sint necesare mai multe cicluri, de cite 810 injectii fiecare. Pentru fenomenele secundare posibile, si modul de administrare a injectiilor, cap. "Leishmanioza viscerala".
Melarsoprolul
Melarsoprolul (Mei B, Arsobal) este o combinatie intre un deri\;.l de arsenic trivalent si dimeicaprol (B.A.L.). Acest medicament - desi foarte toxic si greu de manipulat
tinde astazi tot mai mult sa inl< eu-iasca triparsamida, gratie eficacitatii lui. Deoarece, in conditii neprevizibile, poate produce encefalopatii foarte grave, trebuie manipulat cu o deosebita prii denia.
Melarsoprolul este prezentat in fiole a 5 ml, in solutie 3,G%, in pro-pilenglicol (1 ml contine 0,030 g).
Doza. Seadminislreaza 3,6 mg/kilocorp/zi, deci 1 ml pentru fiecare 10 kg greutate corporala, si 5 ml pentru 50 kg. Doza de 5 ml trebuie considerata ca doza maxima, care nu trebuie depasita, nici pentru greutati corporale mai ridicate. La copil, doza este de 1,8 mg/kilocorp/zi. 'Sivhttia medicamentoasa nu trebuie sa vina in contact cu apa. Din aceasta cauza, se utilizeaza seringi si ace, sterilizate la caldura uscata. Injectia trebuie facuta strict intravenos si foarte incet. Este bine ca bolnavii sub tratament sa fie spitalizati si debarasati in prealabil de alti paraziti (sanguini sau intestinali). Trebuie, de asemenea, corectate (pe cit posibil) deficientele renale, hepatice, cardiace si hematologice. Injectiile se fac pe nemincate de 12 ore, in pozitia culcata; bolnal ramine culcat inca 5 ore dupa injectie. in timpul ciclului de tratament, se impune un
regim alimentar strict lactat (F.J.C. Apted). Fiolele de melarsoprol trebuie tinute la adapost de lumina si la o temperatura sub 25AC.
Administrarea medicamentului se face in cicluri scurte de 34 zile, cu intervale de 1 saptamina intre cicluri, fie 3 cicluri a cite 3 zile, fie 2 cicluri a 4 zile. in cursul primului ciclu, dozele la inceput sint mai mici si se cresc progresiv. in celelalte cicluri, dozele se administreaza intregi din prima zi.
Encefalopatia, care survine in 10% din cazuri, poate sa inceapa, insidios sau brusc, uneori poate fi foarte usoara, dar alteori foarte grava, ducind la exitus. Apare cu atit mai frecvent, cu cit invazia cerebrala este mai inaintata. Dupa F.J.C. Apted, bolnavii care prezinta in L.C.R. sub 20 de celule/mm3 necesita un singur ciclu de 3 zile de tratament, intre 20 si 100 de celule/mm3, se fac 2 cicluri de cite 3 zile, la interval de 7 zile. Peste 100 celule/mm3, sint necesare 3 cicluri a cite 3 zile la intervale de 7 zile. La bolnavii vechi si nevindecati, sint necesare 4 cicluri de 3 zile, la interval de 7 zile.
Daca survin fenomene de intoleranta, trebuie intrerupt tratamentul si se administreaza bolnalui B.A.L., 1,5 ml din solutia 10% intramus-cular, la fiecare 6 ore, timp de 10 zile.