Cancerul de colon - tratamentul cancerului de colon

Cancerul de colon

Epidemiologie:

Cancerul de colon si rect reprezinta cea mai frecventa localizare neoplazica a tubului digestiv, afectand 1 din 20 de persoane in ariile cu un standard socio-economic crescut (Europa, America de Nord, Noua Zeelanda). Pe ansamblul neoplaziilor reprezinta ca frecventa:

-          la femei a 2-a localizare dupa cancerul de san;

-         

la barbati a 3-a localizare dupa cancerul pulmonar si de prostata.

Frecventa creste cu varsta fiind maxima in decada a sasea, dar in 6-8% din cazuri boala apare in decada a patra, iar in cazul polipozei familiale colonice, malignizarea incepe in decada a treia.

Etiopatogenie:

In geneza cancerului de colon (C.C.) sunt incriminati mai multi factori:

1.      Factori de mediu

Dieta, obiceiurile alimentare:

-          fibrele celulozice regimul sarac in fibre poate fi incriminat in aparitia cancerului de colon

-          grasimile animale favorizeaza dezvoltarea unei flore bacteriene ale carei microorganisme pot degrada sarurile biliare in carcinogeni. Dieta bogata in grasimi animale reprezinta un risc major de aparitie a cancerului de colon.

-          aportul de vegetale este un factor de protectie prin mai multe mecanisme. Lipsa vegetalelor creste riscul aparitiei cancerului de colon.

-          alte componente alimentare dieta saraca in potasiu si seleniu creste riscul de transformare a polipilor

-          Se poate stabili o relatie intre aparitia C.C. si ceea ce se numeste stil de viata.

2.      Predispozitia genetica cancerul colorectal ereditar

Caracterizat prin anomalii genetice mostenite interesand gene de susceptabilitate. Se descriu mai multe forme de cancer colorectal ereditar:

-          cancerul colorectal aparut in cadrul sindroamelor de polipoza adenomatoasa colonica (polipoza adenomatoasa familiala FAP determinata de o anti-oncogena situata pe bratul lung al cromozomului 5 (5q), sindromul Gardner, sindromul Turcot, polipoza adenomatoasa colonica atenuata)

-          cancerul colorectal ereditar nonpolipozic (HNPCC sau sindromul Linch)

-          cancerul colorectal familial (nepolipozic) caracterizat prin existenta unei aglutinari familiale ce nu respecta un model de transmitere ereditara.

3.      Alti factori care pot influenta aparitia aparitia cancerului de colon:

-          Bolile inflamatorii Rectocolita ulcerohemoragica si boala Crohn cresc riscul aparitiei cancerului de colon.

-          Chirurgia gastrica riscul mortalitatii creste de 9,5 ori in cazul operatiilor Billroth 1 si de 8 ori dupa vagotomii.

-          Colecistectomia in antecedente operatia sine ca factor de risc nu poate fi demonstrata, dar cresterea acizilor biliari dupa colecistectomie poate explica riscul crescut de aparitie a cancerul de colon.

-          Ureterosigmoidostomia creste riscul de aparitie a cancerului de colon. Tumorile sunt localizate invariabil in jurul anastomozei.

-          Iradierea creste riscul carcinogenezei in general.

Anatomie patologica:

Macroscopic: tumorile maligne apar sub mai multe aspecte:

I.                   Tumori ulcerovegetante:

-          ele sunt mai frecvente pe colonul drept;

-          excrescenta carnoasa (tumorala), conopidiforma, cu suprafata neregulata, cu aspect ulcerat, necrozat, friabil, sangerand, proemina in lumenul colic, interesand partial sau complet circumferinta colonului;

-          proliferarea anarhica a celulelor tumorale este mai rapida decat angiogeneza, astfel incat la un moment dat anumite zone tumorale raman fara suport vascular si se necrozeaza rezultand aspectul vegetant si ulcerat/necrozat. Pe zona ulcerata se adauga suprainfectia din mediul hiperseptic al colonului, infectie ce poate duce pana la realizarea unor abcese peritumorale si adenopatii inflamatorii supraadaugate celor tumorale ce pot induce supraevaluarea stadiului tumorii!

II.                Tumori schiroase:

-          mai frecvente pe colonul stang, putin voluminoase, in care predomina o reactie hiperplazica densa a tesutului conjunctiv ce determina stenoza circumferentiala a lumenului colic in virola, cu dilatatie supraiacenta.

III.             Tumori mucipare sau coloide:

-          au consistenta moale, gelatinoasa, datorita abundentei celulelor mucosecretante. Tumora este friabila, hemoragica, infectata;

-          sunt localizate de obicei pe colonul drept, fiind mai frecvente la femei si avand prognosticul cel mai sever.

Microscopic:

1.      Adenocarcinomul liberkűnian este cea mai frecventa (73%), avand ca punct de plecare epiteliul glandular cilindric al mucoasei colice.

2.      Carcinomul coloid (17%) cavitatea tubilor glandulari este transformata chistic prin acumulare de mucus.

3.      Tumori conjunctive/neepiteliale limfosarcom, leiomiosarcom, angiosarcom. Se dezvolta in submucoasa colonului.

4.      Tumori carcinoide (1%) contin celule producatoare de amine biogene de tipul serotoninei, responsabile de aparitia sdr. carcinoid cu simptomatologie vasculara, cardiaca sau cutanata.

Pe piesa de rezectie anatomopatologul apreciaza gradul de diferentiere celulara ca factor de prognostic:

De la G1 tumori bine diferentiate, pana la G4 tumori nediferentiate sau anaplazice, G2 si G3 fiind tumori moderat, respectiv slab diferentiate. Prognosticul va fi cu atat mai bun cu cat gradul de diferentiere celulara este mai inalt.

Evolutie si cai de extensie:

1.                        Calea limfatica urmeaza cele 5 grupe ganglionare: ggl. epicolici, paracolici, intermediari, principali (perimezenterici) si centrali (periaorto-cavi) fiind lenta, progresiva si nu respecta intotdeauna secventialitatea statiilor ganglionare.

Anatomopatologul trebuie sa precizeze numarul ganglionilor limfatici/ numarul ganglionilor invadati.

Invazia limfoganglionara nu depinde numai de dimensiunile tumorii cat de gradul ei de malignitate. Astfel cancerele colonului stang sunt mai limfofile asa incat prognosticul lor este mai rezervat desi rezectiile chirurgicale au un caracter mai radical decat pe dreapta.

2.                        Contiguitatea extensia din aproape in aproape a tumorii se face mai ales circumferential si mai putin in lungimea colonului astfel incat sunt invadate succesiv straturile acestuia pana la seroasa apoi organele vecine: ca urinara, uter/anexe, sigmoid, duoden, anse ale intestinului subtire, stomac sau/si peretele abdominal anterolateral.

Progresia tumorii se poate determina comunicari ale colonului cu aceste organe fistule colo-viscerale cu manifestari clinice specifice.

Dincolo de marginile macroscopice ale tumorii, extensia microscopica a tumorii se intinde pe 2-5 cm, limita recomandata ca margine de securitate oncologica in rezectia chirurgicala a tumorii fiind considerata de 5 cm.

3.                           Calea venoasa este modalitatea prin care se produce metastazarea hepatica (pe calea sistemului port) si pulmonara (pe calea venelor lombare si vertebrale, afluenti ai sistemului cav superior).

4.                           Calea endolumenala desprinderea de fragmente tumorale si insamantarea acestora in aval mai ales in timpul manipularii chirurgicale. Se previne prin ligatura colonului supra si subtumoral ca prim timp al operatiei.

5.                           Calea peritoneala celulele detasate din tumora migreaza gravitational in cavitatea peritoneala si se grefeaza mai ales in Douglas, marele epiploon, ovare (tumori Krukenberg) si in final duc la carcinomatoza peritoneala si ascita neoplazica.

Localizarea metastazelor: hepatica (75%), pulmonara (15%), osoasa (5%), cerebrala (5%).

Clasificarea stadiala a cancerului de colon

Diagnosticul C.C.

A.    clinic: simptome, semne

B.     imagistic

C.    de laborator (biologic)

Problema principala pentru prognostic este precocitatea diagnosticului.

A.    Diagnosticul clinic

Semne clinice in cazul cancerului de colon pot fi impartite astfel:

1.semne clinice comune indiferent de localizarea tumorii la nivelul colonului

2.semne clinice particulare in functie de topografia tumorii

1.semne clinice comune:

Semnele clinice si simptomele in C.C. sunt variate si nespecifice, dar cel mai frecvent atentia pacientului si a medicului sunt atrase de 3 dintre ele:

1)      Tulburari de tranzit intestinal

2)      Sangerare rectala

3)      Durerea abdominala

Sunt insotite de alterarea starii generale, anorexie, astenie, scadere ponderala.

1)      Tulburarile de tranzit intestinal:

-          constipatii inexplicabile;

-          episoade diareice;

-          alternanta constipatie/diaree;

Constipatia este expresia obstructiei progresive a lumenului colic cu staza in amonte urmata de lichefierea continutului facand astfel posibila evacuarea sub forma unei false diarei.

Uneori aceste simptome sunt etichetate ca forme de colita si tratate ca atare intarziindu-se diagnosticul.

2)      Sangerarile digestive inferioare si anemia consecutiva

Sangerarea macroscopica se exprima ca sange rosu evacuat la scaun sau glere mucosanguinolente evacuate la un scaun fals, expresie a necrozei tumorale si a secretiei mucoase a tumorii.

Sangerarile mici si repetate (oculte) determina o anemie feripriva gresit diagnosticata si tratata. Deoarece sangerarea este intermitenta, rezultatul negativ la testul hemocult nu exclude complet existenta unei tumori de colon.

3)      Durerea abdominala este variabila de la jena discreta data de distonia colica la dureri intense de tip colicativ in ocluzia constituita.

Forme pariculare ale durerii:

-          Sdr. Knig descris initial in obstructia intestinului subtire, are un corespondent si in cele ale colonului, mai ales in localizarea la valvula ileocecala.

- balonare intensa, persistenta

- dureri colicative care se opresc in punct fix

- ambele simtome cedeaza cand colonul de deasupra obstacolului se evacueaza prin defileul stenotic tumoral, moment perceput de bolnav ca o usurare insotita de borborisme

- Sdr. Bouveret- distensia retrograda a cecului in obstacolele tumorale ale colonului stang cu durere in fosa iliaca dreapta falsa durere apendiculara. De aceea in diagnosticul apendicitei acute la batrani trebuie exclusa o tumora de colon pe baza irigografiei sau colonoscopiei. Durerile date de invazia tumorii dincolo de colon reprezinta apanajul stadiilor avansate.

2.      manifestari clinice in raport cu topografia:

1)      C.C. drept cancer anemiant

Colonul drept are un diametru mai mare decat cel stang si un continut mai fluid decat acesta astfel incat desi tumorile sunt de obicei ulcerovegetante, voluminoase, tulburarile de tranzit sunt rare, caracteristice fiind sangerarile mici si repetate (oculte) care determina instalarea lenta a unei anemii feriprive. Ocluzia apare in localizarile pe valva ileocecala.

2)      C.C. stang cancer ocluziv

Diametrul mai redus al acestui segment digestiv, continutul semisolid si frecventa formelor stenozante ale cancerului la acest nivel explica alternanta constipatie-diaree si in final instalarea ocluziei.

Sangerarea poate fi prezenta sub forma scaunelor amestecate cu sange scaune de doliu, similar celui din cancerul rectal.

Distensia retrograda poate determina durere in FID sau chiar perforatie diastatica a cecului.

3)      C.C. transvers

Evolueaza uneori ca tumora voluminoasa palpabila in epigastru cu tendinta de a invada stomacul si de a realiza o fistula gastrocolica tradusa prin:

-          halena fetida

-          diaree postprandiala precoce

-          scadere ponderala

-          anemie.

Examenul fizic

In stadiile initiale si in afara complicatiilor, este sarac in date, progresiv putand fi evidentiate:

-          distensia abdomianal la distensie

-          paloare tegumentara

-          masa tumorala palpabila in diferite cadrane abdominale

-          hepatomegalie

-          glere mucosangvinolente la tuseul rectal

Examene imagistice

1.      Colonoscopia este investigatia de electie la pacientii cu tablou clinic sugestiv pentru neoplasmul de colon. Furnizeaza detalii despre mucoasa colonului, vizualizand leziuni mai mici de 0,5 cm. Permite biopsia leziunilor, in vederea confirmarii malignitatii acestora prin examen histopatologic. Asociata cu irigografia are o corectitudine diagnostica de 95-98%. Trebuie sa vizualizeze intreg colonul (pana la cec !) deoarece exista CR sincrone la 3-l0% din cazuri iar frecventa polipilor sincroni poate ajunge la 50%.

2.      Irigografia este inca cea mai frecvent utilizata in tara noastra ca metoda de depistare a cancerului de colon. Este o investigatie complementara ce permite evaluarea intinderii tumorii, lungimea segmentelor colice, elemente utile tacticii operatorii. Superioara este tehnica cu dublu contrast. (aer + sulfat de bariu)

Imaginile caracteristice la irigografie pentru C.C. sunt:

-          lacuna de umplere zona radiotransparenta in lumene corespunzatoare protruziei tumorii, reprezinta un proces proliferativ ce nu intereseaza toata circumferinta colonului. Are un contur neregulat, inomogen, cu ulceratie centrala. Leziunea este situata pe un perete intestinal rigid.

-          stenoza aspect inelar sau de cordon, atingand o lungime de pana la 2-8 cm. Leziunea intereseaza lumenul colonului in intregime asemanator unui cotor de mar. Aspectul radiologic este de pantalon de golf.

-          stopul irigografic stenoza completa

Diagnostic diferential:

-          diverticului

-          spasm intestinal

-          b. Crohn, TBC, limfoame

-          stricturi postradice

-          polipi voluminosi

-          invaginatie intestinala

-          torsiuni

-          stopul reprezinta obstruarea completa a lumenului colic. Factorii de eroare a acestei imagini sunt: pregatirea necorespunzatoare a colonului sau prezenta unei diverticuloze extinse.

3.      Echografia abdominala rol important in depistarea metastazelor precizand numarul lor, profunzimea si posibilitatea de ablatie chirurgicala.

4.      Tomografia computerizata poate preciza:

-          tumora

-          ganglionii invadati si marimea lor

-          metastaze mai mici de 1 cm

-          posibilitatea biopsiei ghidate

5.      Rezonanta magnetica nucleara (RMN) este o investigatie net superioara echografiei sau tomografiei computerizate.

6.      Radiografia toraco-pulmonara si scintigrafia osoasa evidentiaza eventualele metastaze pulmonare. Sunt utile pentru un bilant general.

Rx abdominala pe gol se evidentiaza nivele hidroaerice in caz de ocluzie.

7.      Coloscaner: CT + substanta hidrosolubila de contrast

Teste de laborator diagnostic biologic

a.      Hemoleucograma HLG poate arata prezenta unei anemii hipocrome microcitara de tip feripriv, o leucocitoza in caz de supuratie peritumorala. Cand apare supuratia peritumorala cresc: VSH, fosfataza alcalina, GGT.

b.      Dozarea antigenului carcinoembrionar ACE nu are specificitate de boala si nici de organ. Cand valoarea sa este foarte mare, atunci este sugestiva. Dozarea ACE este foarte importanta in urmarirea postoperatorie a bolnavului.

c.       Determinarea hemoragiilor oculte reprezinta determinarea hemoragiilor in scaun dar nu este considerat ca mijloc important de diagnostic. Daca testul este negativ, acest lucru nu exclude prezenta cancerului, cum si un test pozitiv poate fi influentat de o serie de factori de eroare. Totusi, acest test are valoare foarte mare ca test screening pentru depistarea pacientilor cu risc crescut de aparitie a cancerului de colon.

d.      Probe biologice de evaluare a statusului general al organismului in vederea tratamentului chirurgical: teste hepatice (transaminaze, bilirubina, fosfataza alcalina), teste renale (uree/creatinina), glicemie, proteinograma.

Concluzii practice privind diagnosticul precoce al C.C.

Avand in vedere frecventa inalta a acestei neoplazii (locul 2) practicianul trebuie sa aiba frecvent in vedere acest diagnostic, astfel:

-          orice tulburare de tranzit persistenta la pacientii peste 50 de ani trebuie investigata prin irigografie, nu tranzit baritat.

-          o anemie feripriva la aceasta varsta nu trebuie tratata pana ce nu i se precizeaza cauza, respectiv varsta sangerarii.

-          TR este un examen obligatoriu in cadrul consultatiei de medicina generala sau medicina interna nefiind doar apanajul chirurgului sau urologului.

-          firul conducator al diagnosticului C.C. este simptomul dominant (anemia, constipatia, diareea, febra, scaderea ponderala) si el trebuie urmat pan ala descoperirea cauzei.

Diagnosticul diferential al C.C.

Trebuie facut cu multa atentie, deoarece adesea simptomatologia este nespecifica in stadiile initiale, pretand la confuzie cu alte afectiuni abdominale/generale, acute sau cronice.

1.      Rasunetul general (slabire, inapetenta, astenie fizica):

-          hemoragie maligna

-          TBC pulmonar/extrapulmonar

-          casexie psihogena

-          boala de sistem

2.      Anemie:

-          hernie hiatala

-          tumori gastrice maligne sau benigne

-          diverticuli sau tumori de intestin subtire

-          diverticuloza colonica

-          angiodisplazia intestinului gros

-          tumori rectale

3.      Durerile:

-          colicative: renale, apendiculare, hepatice

-          sfera genitala: fibroame, torsiuni de ovar, chisturi ovariene

-          osoase

-          tumori retroperitoneale

-          afectiuni gastrice sau pancreatice

-          afectiuni ale splinei

4.      Febra:

-          gresit interpretata

-          tratata gresit datorita investigatiilor incomplete

5.      Tumora:

-          stomac

-          pancreas, ficat, splina, rinichi

-          organe genitale

-          anevrism de aorta

-          tumori retroperitoneale

-          tumori osoase

Evolutia si complicatiile C.C.

Relativ in ordinea frecventei sunt:

1. Ocluzia intestinala se instaleaza de obicei treptat pe masura ce tumora obstrueaza lumenul colic. Astfel pe fondul unui sindrom subocluziv (constipatie, balonare, durere care cedeaza dupa emisie de gaze si materii fecale) se instaleaza tabloul clinic al unei ocluzii intestinale acute sau patente in care semnele amintite nu mai cedeaza ci se accentueaza in intensitate.

Distensia in amonte de tumora localizata pe colonul stang produce alterarea circulatiei peretelui colic cu maximul lezional la nivelul cecului locul de predilectie al perforatiei diastatice.

2. Perforatia si peritonita stercorala este o complicatie de o gravitate extrema producandu-se fie prin necroz asi perforatia la nivelul tumorii, fie la distanta, prin distensie retrograda, secundara obstacolului tumoral.

Perforatia:

-          prin necroza tumorii

-          diastatica la distanta

Perforatia:

-          in peritoneul liber peritonita

-          blocata abces peritonita

Cand perforatia se realizeaza in peritoneul liber, acest lucru duce la aparitia peritonitei stercorale difuze cu prognostic extrem de sever. In cazul in care segmentul colonic tumoral este izolat de restul cavitatii peritoneale printr-un bloc inflamator la care participa marele epiploon si organele vecine, perforatia se realizeaza intr-un spatiu inchis cu aparitia peritonitei localizate (abcesul perineoplazic). Acest abces poate fistuliza in timp, ducand la aparitia peritonitei difuze (peritonita in doi timpi).

Gravitatea acestor cazuri este data de asocierea a doua complicatii: ocluzia si peritonita!

3. Hemoragia este mai putin grava decat celelalte complicatii. Are un caracter capricios, aparand si disparand spontan. Sangerarea in cancerul de colon se evidentiaza prin scaune inchise la culoare si mai rar prin eliminarea de sange rosu prin rect. Hemoragia digestiva inferioara din tumorile maligne de colon duc in timp la instalarea unei anemii feriprive, adeseori simptomul dominant.

4. Fistule coloviscerale se realizeaza consecutiv invaziei tumorii in organele din jur (stomac, ca urinara, intestin subtire, uter sau un alt segment colic) cu manifestari specifice organului respectiv.

5. Stenoza sau compresia extrinseca a unor organe invecinate: duoden, ureter, cu semne clinice corespunzatoare ocluzie digestiva inalta, ureterohidronefroza.

6. Metastaze hepatice, pulmonare, cerebrale.

Tratamentul cancerului de colon

Tratamentul de baza este cel chirurgical la care se asociaza chimioterapia postoperatorie.

Nu se face iradiere!

Evaluarea C.C. se realizeaza in doi timpi: preoperator si intraoperator

A.    Evaluarea preoperatorie a fost descrisa la modulul de diagnostic.

B.     Evaluarea intraoperatorie va confirma si va completa datele preoperatorii.

1.      Prezenta tumorilor sincrone(benigne sau maligne), eventual prin colonoscopie intraoperatorie

2.      Localizarea precisa a tumorii si raporturile ei cu organele vecine (invazie, perforatie)

3.      Mobilitatea tumorii: mobila, relativ mobila sau fixa la structurile invecinate

4.      Asocierea tumorii cu abces sau perforatie

5.      Prezenta metastazelor peritoneale biopsia acestora

6.      Marimea nodulilor limfatici paraaortici biopsia acestora

7.      Metastaze hepatice: numarul si localizarea lor, biopsierea acestora

In raport de toate aceste date, pre si intraoperatorii, precum si de starea generala a bolnavului, chirurgul va decide tipul si anvergura gestului chirurgical : curativ sau paleativ, operatie intr-un singur timp sau operatii seriate;

Dificultatile si riscurile chirurgiei cancerului colic sunt date de:

-          flora colonica cu patogenitate ridicata, mai ales in ocluzie

-          vascularizatie locala deficitara, mai ales la varstnici

-          terenul neoplazic, anemic, ocluziv sau peritonitic

-          tare organice majore asociate: cardiovasculare, metabolice, etc.

Scopul tratamentului chirurgical cu viza de radicalitate oncologica este reprezentat de:

- exereza larga a tumorii si segmentul purtator de tumora in limita de securitate oncologica;

- indepartarea ariei ganglionare de drenaj limfatic;

- restabilirea continuitatii tubului digestiv.

A.    C.C. necomplicat (fara ocluzie, perforatie, metastaze)

1.      C.C. drept ileohemicolectomie dreapta cu ileotransversoanastomoza care presupune:

-          ligatura vaselor colice drepte la rasul (marginea) pediculului mezenteric superior (artera si vena);

-          sectiunea ileonului ridicand si ultima ansa ileala;

-          sectiunea colonului la unirea 1/3 drepte cu 2/3 stangi;

-          anastomoza ileocolica.

2.      C.C transvers

-          colectomie segmentara de transvers cu colo-colo anastomoza transverso-transversa;

-          ligatura vaselor colice medii la originea din mezenterica superioara;

-          mobilizarea celor doua unghiuri ale colonului;

-          anastomoza colo-colica.

3.      C.C. descendent

-          colectomie stanga cu anastomoza colo-rectala;

-          ligatura a. mezentericei inferioare la originea din aorta;

-          ligatura v. mezenterice inferioare sub marginea inferioara a pancreasului;

-          anastomoza colonului transvers cu rectul;

4.      C.C. sigmoid

-          colectomie segmentara de sigmoid;

-          ligatura v. sigmoidiene la originea din mezenterica inferioara;

-          anastomoza colo-rectala;

B.     C.C. complicat

-          Masuri comune de reanimare si reechilibrare : sonda de aspiratie nazogastrica, sonda cala, asigurarea unei linii venoase centrale, corectarea pe cat poisibil a dezechilibrelor metabolice si a tarelor organice asociate ;

I.                   C.C. ocluziv localizat de obicei pe colonul stang ;

1.      C.C. drept ocluziv este posibila de obicei o hemicolectomie dreapta cu ileo-transversoanastomoza intr-un singur timp.

2.      C.C. stang ocluziv sunt posibile mai multe variante terapeutice:

-          colostomia in amonte de de obstacol (pe transvers sau cec) cu reevaluare ulterioara.

-          montarea endoscopica a unei proteze colice transmurale cu interventie ulterioara la 7 zile;

-          colectomie stanga cu colo-recto anastomoza si ileostomie/cecostomie de protectie;

-          colectomie segmentara incluzand tumora, cu inchiderea capatului distal si exteriorizarea celui proximal la perete intr-o colostomie temporara sau definitiva (operatia a la Hartman).

II.                C.C. cu perforatie peritumorala sau la distanta (diastatica)

-          in abcesele peritumorale < 5 cm: tratament general (Augmentin 3g/zi si drenaj percutan ghidat echografic, tomografic). Interventia chirurgicala se face dupa linistirea focarului septic cu intentie de radicalitate si anastomoza intr-un singur timp.

-          in abcesele nedrenabile sau daca sepsisul nu este controlat operatie de tip Hartman;

-          in perforatia diastatica a cecului colectomie dreapta (eventual cu ileostomie temporara).

III.             C.C. metastatic

-          cu metastaze hepatice hepatectomie;

-          metastaze sincrone rezectie colica chimioterapie hepatectomie;

-          metastaze metacrone hepatectomie sau chimioterapie.

Scopul tratamentului paleativ asigurarea unui confort relativ pentru pacient indepartand fie si partial cauza:

- ocluzie derivatie externa (colostomii cu sau fara rezectia tumorii)

- derivatie interna de tipul ileotransversoanastomozei sau colocoloanastomozelor care ocolesc un obstacol tumoral nerezecabil ;

- sangerare tumorala rezectie colica cu sau fara restabilirea continuitatii colice ;

Dispensarizarea bolnavilor operati

1.      Examen clinic la 3 luni in primii 3 ani apoi la 6 luni in urmatorii 2 ani.

2.      ACE dozat la fiecare consultatie!

3.      Echografie abdominala la 6 luni in primii 3 ani, la 12 luni in urmatorii 2 ani.

4.      Radiografie toracica anual timp de 5 ani sau CT toracoabdominal anual.

5.      Colonoscopie la 6 luni timp de 2 ani, apoi la 5 ani sau ori de cate ori celelalte examene ridica suspiciunea unei recidive sau cancer metacron.

6.      Depistare familiala (polipoza) se propune dupa varsta de 50 ani.