Datele epidemiologice contribuie predominant la explicarea cauzelor acestei diferente in frecnta cancerului [236].
Felul de alimentatie al oamenilor (predominanta in grasimi sau proteina animala, in regim hipercaloric sau deficitara in consumul de fructe, legume si alte getale etc.) sau comportamentul de viata (consumul de alcool, tutun etc), starea socio-economica ca si componenta genetica, constituie cea mai mare parte din cauzele ce contribuie la diferentierea frecntei si raspandirii cancerului in lume*).
Nu intamplator, din aceste considerente, se desprinde explicatia faptului ca in mai multe tari ale lumii, raspandirea si localizarile cancerului sunt diferite, ca frecnta [48,235].
Obiceiurile alimentare pot dezvolta un risc legat de o anumita localizare a unui cancer, fiind direct influentat de continutul si efectul biologic al acestor produse.

Schimbarea dietei respecti, cu o alta, poate constitui un model de reducere al acestui risc.

Cancerul gastric este mai frecnt in Japonia, decat in SUA, desi nilul social este la fel de ridicat, dar cu unele diferente in modul de viata, de obiceiuri, fiind de remarcat, mai ales, cel alimentar (ex.: folosirea, in mod obisnuit, in alimentatia japoneza a pestelui sarat cu ajutorul unei saramuri traditionale, speciali).
De asemenea, intre diferitele cauze sunt si cele sociale, care creeza diferentierile in frecnta cancerului (factorul financiar si traditional sunt legate de cel social).In aceeasi localizare a cancerului gastric, la rasa neagra se constata de doua ori mai multe cazuri de cancer, decat la rasa alba, in tari unde coexista aceste doua entitati rasiale, ca in Africa de Sud si SUA, unde sunt mari diferente economice intre consumatorii albi bogati si negrii saraci.
La acestia din urma, unele localizari (dintre care si cel gastric) sunt mai frecnte datorita alimentatiei sarace in proteine, alte localizari, in schimb, sunt mai rare (cancerul de colon), datorat alimentatiei bogate in getale.

Nilul economic al unei populatii impune sau favorizeaza o anumita alegere a felului de a se alimenta.In zilele noastre, mortalitatea in cancer este in continua crestere, desi tratamentul si profilaxia lui sunt din ce in ce mai performante, mai ferme, aceasta ca o riposta la frecnta sa, de asemenea, in ascensiune, mai ales in anumite localizari ale lui.
In plus, in unele tari, cancerul tinde chiar sa intreaca mortalitatea maladiilor cardiovasculare.
In lume, frecnta cancerului creste in fiecare an, socotind, aproximativ, 5

6 milioane de noi cazuri de cancer, dintre care, considerand persoanele de ambe sexe la un loc, cancerul stomacului intrece cancerul plamanului (acesta din urma fiind mai frecnt la barbati, iar cel al glandei mamare, la femei).
Si totusi, in unele state avansate economico-industrial cancerul gastric este intr-o rtiginoasa scadere (SUA).
De asemenea, cancerul colo-rectal este mai frecnt in tarile Europei occidentale, in Australia, in Noua Zeelanda etc, ca si mortalitatea cauzata de aceasta localizare (aproximativ, 50 % din numarul cazurilor noi) si, mai
scazut, in India si Africa (WilminkA:B.M., Discolon Rectum -April. 1997).
La femei, dupa cancerul glandei mamare, cancerul colonului este a doua localizare, ca frecnta, in lume.
Din ultimele date, cancerul colo-rectal (Franta), ocupa printre primele locuri de noi cazuri (aproximativ, 33.000) si mortalitate (aproximativ, 6.000), la ambele sexe [229].
Incidenta cancerului de san, in Franta, (in perioada 1983 - 1987), este estimata la 86,8 la 100.000 de femei, corespunzand la 25.277 de noi cazuri pe an, iar mortalitatea anuala (in perioada 1985

1989) este estimata a fi de 28,3 la 100.000 de femei, cu 9.720 de cazuri de deces pe an (procente conform registrului de tumori al catorva departamente) [216].
Cresterea continua a numarului de cazuri cu aceasta localizare, in ultima perioada (10

20 de ani), este datorata si noilor cazuri de imbolnavire din categoria femeilor tinere, pana la cele aflate in menopauza (aproximativ, 1/3 din numarul de noi cazuri).
Desi numarul de noi cazuri (in SUA) de cancer al sanului (glanda mamara) la femei, ramane sil in perioada 1990

1997, mortalitatea, in cazul acestei localizari este, in acest interval, in continua scadere, datorita unei prentii mai corecte, a unei depistari precoce si a unei luari in evidenta mai eficiente etc. [193].
Acest fenomen este constatat si in Anglia.

Tot in SUA, cu toata scaderea agismului, cancerul plamanului ramane mereu pe primul loc ca mortalitate in cancer (FMC. Hebdo. In fus. Nr. 78-6.06.2000).
Frecnta marc a cancerului primitiv al ficatului este cunoscuta la rasa neagra din Africa, mai ales din zona centrala si tropicala si cu un potential crescut, in ultimul timp, in Europa si SUA, dupa ce hepatita C tinde sa creasca, ca numar de imbolnaviri ale acestui organ.
Factorul nociv principal al acestei localizari se gaseste, mai ales, in unele alimente contaminate cu mucegai (ex.: unele arahide, insuficient supragheate la depozitarea si prelucrarea lor), ce contin o toxina hepatica cancerigena, o micotoxina numita Aflatoxina, la ale carei alterari ale hepatocitului se adauga si cele ale virusului cu potential cancerigen al hepatitelor virale B si, in special, C [45].In Uniunea Europeana (1990), pe primul loc, ca frecnta, in cancer este cancerul plamanului (14 %), apoi, cancerul colo-rectal (13 %), cel al glandei mamare (12 %), urmate de cancerul prostatei, al stomacului, cel genital la femeie (ovar-uter-col uterin), al cii urinare, ultimele toate, pe un plafon de 5

6 %.
In Europa, 20

25 % din decese sunt datorate cancerului (fiind aproximativ 250 de decese prin cancer la 100.000 de locuitori).Intre 1978 - 1982, in Franta, era o incidenta anuala medie in cancer de 91.600 cazuri la barbati si 72.100 la femei, fara a mai socoti si cazurile cancerului de piele, iar in 1981 decesele prin cancer erau 126.000, de doua ori mai multe la barbati, decat la femei [8].In Romania, in 1989, mortalitatea anuala cauzata de cancer era (cifre corectate) de 188,99 la barbati si 115,75 la femei, la 100.000 de locuitori
[140].In perioada 1970 - 1989, Romania se afla printre tarile cu cele mai mici rate ale mortalitatii prin cancer din Europa [141].

La fel si in perioada 1979 - 1993 [142].

Pe o alta perioada de 10 ani (1984 - 1993), in Romania, mortalitatea prin cancer confirma valori mai mari si in crestere, la barbati, fata de femei, dintre acestea cele ale ficatului, plamanului si colonului, fiind egale, ca procent, la ambele sexe [140].In Republica Moldova, incidenta in cancer, ca si mortalitatea se afla la nile mai mici ca in tarile st europene (aceasta din urma fiind 168,5

la barbati si 133,3 - la femei, la 100.000 de locuitori).
Ca localizari, pe primul loc in mortalitate se afla cancerul plamanului si cel gastric, la barbati si cel al sanului, la femei [149,163).