Mai frecvent la barbatii trecuti de 60 de ani, cancerul hepatic se intalneste mai ales la purtatorii de antigen HB (rusul hepatitei B), la cei cu ciroza si hemocromatoza. Cam 20% din cirotici fac cancer hepatic ("adenociroza").In general bolnavul se ge de o oarecare jena in regiunea ficatului, este obosit, n-are pofta de mancare si slabeste, este subfebril (adica face febra pana la 37.5-38AC). Pe masura ce boala avanseaza apar durerile permanente, surde, febra incepe sa creasca, apare icterul, iar abdomenul incepe sa se umfle.
Medicul va gasi un ficat mare, dureros, eventual lichid in abdomen (=ascita) si inca alte semne care il pot orienta catre diagnostic. Ecografia abdominala, scintigrama hepatica si alte investigatii, inclusiv punctia biopsie hepatica din tumora, vor preciza diagnosticul. Din pacate tratamentul da rezultate bune doar in situatiile in care boala este la debut si intereseaza numai o parte din ficat care poate fi indepartata chirurgical. Lucrul acesta se intampla insa rar. Radioterapia, tratamentul citostatic pe cale generala, imunoterapia pot ameliora, eventual prelungi ata, dar nu pot obtine ndecarea. Cand cantitatea de lichid din abdomen este mare, incepe sa jeneze respiratia (prin intermediul diafragmei apasa pe plamani care nu se mai pot destinde cat trebuie). Administrarea locala de cito-statice (adica intraabdominal) poate reusi sa "usuce" ascita.
Odata cu reglementarea transtului de organe si in tara noastra li se ofera o sansa in plus bolnalor de cancer hepatic care desi au boala strict localizata in ficat nu se pot opera din cauza proastei asezari a tumorii a carei indepartare chirurgicala impune scoaterea organului cu totul.