SIMPTOME
Cancerul de
prostata in stadiile precoce provoaca rareori simptome. O data ce prostata se mareste semnificativ in volum din cauza unor
tumori maligne sau dupa ce
cancerul se extinde dincolo de prostata, pot fi prezente urmatoarele simptome:
a nevoie frecventa de a urina, in special pe timpul noptii.
a dificultate in initierea sau intreruperea jetului urinar.
a jet urinar slab sau intrerupt.
a senzatie de
durere sau arsura la mictiune sau la ejaculare.
a sange in
urina sau in sperma.
Simptomele cancerului avansat al prostatei cuprind:
a durere sau presiune surda, continua, in bazin, zona lombara sau portiunea superioara a coapselor; dureri artritice in oasele din aceste zone.
a scadere in greutate si a poftei de mancare, oboseala,
greturi sau varsaturi.
CHEMATI MEDICUL DACA:
a aveti dificultati la
urinare sau constatati ca urinarea este dureroasa sau anormala in orice alt mod. Medicul dumneavoastra va va examina prostata, pentru a determina daca este marita si, in acest caz, daca problema este provocata de o
tumora maligna sau de alt tip de suferinta. a aveti dureri cronice in oasele din zona lombara, bazin sau coapse sau in alte oase. Durerea persistenta fara explicatie necesita intotdeauna atentie medicala. Durerea in aceste regiuni poate avea cauze diverse, insa poate fi datorata si extinderii unui
cancer avansat al prostatei.
Prostata este o glanda din sistemul reproducator masculin care contribuie la producerea spermei, lichidul gros ce transporta spermatozoizii. Aceasta glanda, de marimea unei nuci, este localizata dedesubtul cii urinare la barbat si inconjoara partea superioara a uretrei, tubul prin care urina este evacuata din ca. Functionarea prostatei este reglata de testosteron, un hormon sexual masculin produs in principal in testicule.
Cancerul prostatei este o problema majora de sanatate la barbatii americani. Chiar daca boala este rara inaintea varstei de 50 de ani, expertii speculeaza ca majoritatea barbatilor varstnici prezinta cel putin urme ale acestei boli. in fiecare an, in SUA, aproximativ 200 000 de noi cazuri si 38 000 de decese sunt atribuite cancerului de prostata. Din motive nu pe deplin intelese, barbatii americani de origine africana prezinta cea mai ridicata incidenta a cancerului de prostata din lume, precum si cea mai inalta rata de deces din cauza bolii. in alte parti ale lumii - in principal Asia, Africa si America Latina -
cancerul prostatei este rar.
ativ cu majoritatea celorlalte tipuri de cancer,
cancerul de prostata se comporta destul de ciudat. Deseori ramane in stare latenta timp de ani de zile, fara sa provoace nici un fel de simp-tome si fara sa ameninte starea generala de sanatate. Majoritatea barbatilor cu cancer al prostatei decedeaza din alte motive - multi dintre ei fara sa-si dea vreodata seama ca au aceasta boala, insa, o data ce cancerul de prostata "se trezeste" si incepe sa se extinda, el dene periculos. Desi boala are in general tendinta de a progresa lent, ea este in general fatala daca se extinde dincolo de prostata in sine.
Peste jumatate dintre cazurile diagnosticate isi au originea in portiunea posterioara a prostatei -cea mai apropiata de rect. Un numar mic de tipuri rare pornesc din regiunea anterioara, cea mai apropiata de uretra. O tumora maligna poate creste direct prin prostata, celulele canceroase extin-zandu-se in tesutul inconjurator, inclusiv in rect si in ca urinara. Celulele canceroase pot de asemenea invada sistemul limfatic sau circulatia sanguina, ajungand in ganglionii limfatici din apropiere si apoi extinzandu-se catre oase, ficat, plamani si alte organe.
Medicii care trateaza cancerul de prostata au fost multa vreme frustrati prin faptul ca nu puteau sti care din
cancerele prostatei vor ramane latente si care se vor extinde si vor prezenta risc tal. Identificarea unei
proteine numite KAI-l (dupa gena care ii controleaza sinteza) poate face ca aceasta dilema sa dena anacronica. Aceasta proteina pare a ser drept "indicator" pentru cancerele prostatice metastatice sau extinse. Daca in probele de tesut canceros sunt gasite niveluri ridicate de KAI-l, cancerul prostatic respectiv are sanse mici de a se extinde sau de a metastaza; daca proteina este absenta, cancerul are o probabilitate mare de extindere.
Cancerul care nu s-a extins dincolo de prostata poate fi ndecat. Din fericire, mai mult de jumatate dintre barbatii americani cu cancer de prostata sunt diagnosticati in stadiile precoce ale bolii. Cancerul extins dincolo de prostata, in tesuturile inconjuratoare, este rareori curabil, insa poate fi deseori controlat prin tratament timp de ani de zile. Dupa ce cancerul s-a extins in alte zone, speranta de ata se limiteaza la 2-3 ani. Prin imbunatatirea mijloacelor de detectie si tratament ale cancerului de prostata in ultimii 30 de ani, rata globala de supraetuire la 5 ani a crescut de la 50% la aproape 80%.
CAUZE
Cancerul prostatei afecteaza in principal barbatii varstnici. Patru cazuri din cinci sunt diagnosticate la barbati de peste 65 de ani, insa mai putin de 1% la barbati sub 50 de ani. Barbatii cu antecedente familiale de cancer al prostatei au o probabilitate de trei ori mai mare de a muri de aceasta boala decat populatia generala. Medicii nu pot preciza, in cazurile indiduale, ce anume cauzeaza cancerul de prostata, insa expertii sunt in general de acord ca
alimentatia contribuie ia cresterea riscului. Barbatii care consuma cantitati mari de grasimi - in special provenite din
carnea de ta, oaie sau miel si alte surse de grasimi animale -au o probabilitate mai mare de a dezvolta simpto-mele unui cancer prostatic avansat. Boala este mult mai frecventa in tarile in care carnea si
produsele lactate reprezinta baza alimentatiei, decat in tarile unde hrana principala este reprezentata de orez, produse din
soia si legume.
Factorul de fond ce leaga alimentatia de cancerul de prostata este probabil hormonal. Grasimile stimuleaza sinteza de testosteron si alti hormoni, iar testosteronul are un efect de accelerare a dezvoltarii cancerului de prostata. Teoretic, nivelele ridicate de testosteron incita cancerele prostatice latente sa dena active. Unele date sugereaza ca un nivel inalt al testosteronului influenteaza de asemenea si debutul cancerului de prostata. Consumul de
carne poate fi riscant si din alte motive: carnea gatita la temperaturi ridicate produce substante cancerigene ce afecteaza prostata in mod direct. Au fost notati si alti cativa factori de risc. Sudorii, fabricantii de baterii, muncitorii din industria cauciucului si cei frecvent expusi la cadmiu par a fi anormal de vulnerabili la cancerul de prostata.
Cercetatorii stiu mai multe despre ce nu genereaza cancer al prostatei, decat despre cauzele acestuia. Nu exista nici o legatura dovedita intre cancerul de prostata si o ata
sexuala activa, masturbare, consumul de alcool sau tutun, cir-cumcizie, sterilitate,
infectiile prostatei sau o afectiune necanceroasa frecvent intalnita, numita adenom de prostata (AP), caracterizata prin marirea de volum a prostatei. Majoritatea barbatilor varstnici sufera de AP intr-o anumita masura. Teoria conform careia barbatii ce au suferit vasec-tomii au un risc ceva mai crescut de cancer al prostatei ramane nedovedita.
PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC
Deoarece majoritatea tumorilor maligne prosta-tice isi au originea in portiunea cea mai apropiata de rect a glandei, multe cancere pot fi detectate prin examinari rectale de rutina. Barbatii peste 50 de ani trebuie sa faca anual cate un examen rectal, iar majoritatea medicilor recomanda suplimentarea acestei examinari cu o analiza a sangelui, pentru detectarea antigenului prostatic specific (PSA, "prostate-specific antigen"). PSA este o proteina a carei concentratie tinde sa creasca in prezenta cancerului de prostata, ceea ce o face de doua ori mai eficienta decat un examen rectal in detectarea cancerului de prostata in primele stadii; impreuna, aceste doua masuri ofera cea mai buna sansa de a prinde cancerul de prostata in fazele localizate, cand poate fi tratat cel mai bine. De asemenea, cancerul prostatic poate fi descoperit intamplator, in cursul tratamentului unor probleme urinare.
Daca testele de depistare de rutina ridica suspiciuni, medicul va inspecta prostata zual, cu ajutorul ecografiei transrectale. De rutina, in sprijinul diagnosticului sunt efectuate si radiografii ale cailor urinare, impreuna cu analize ale sangelui si urinei. Diagnosticul de cancer va fi confirmat printr-o biopsie: ghidandu-se dupa imaginile ecografice, medicul introduce un ac in prostata si extrage o mica mostra de tesut din tumora. Apoi, un anatomopatolog va studia proba la microscop, pentru a determina prezenta celulelor canceroase. Nivelul proteinei KAI-l si alti indicatori pot determina probabilitatea cancerului de a se extinde. Daca se considera ca un cancer, deja diagnosticat, are o mare probabilitate de a se extinde, medici pot solicita explorari TC, scintigrafii osoase, radiografii toracice si alte explorari imagistice, pentru a determina daca boala s-a extins dincolo de prostata.
TRATAMENT
Astazi mai mult decat oricand, medicii dispun de informatiile necesare pentru a lua decizii azate in printa cancerelor prostatice in primele stadii, ce necesita un tratament prompt. O data luata decizia de a trata un cancer, tipul de tratament administrat va fi influentat si de alti factori, precum varsta si starea generala a sanatatii pacientului. Din cauza complexitatii deciziilor asupra modului de tratare a cancerului, pacientii trebuie sa solicite o a doua opinie de la un specialist dintr-un centru oncologic important si sa participe activ la luarea deciziilor terapeutice.
MEDICINA CONVENTIONALAIn functie de momentul diagnosticarii bolii, tratamentul conventional cuprinde o anumita combinatie de radioterapie, chirurgie si terapie hormonala. Cancerul localizat al prostatei poate fi de obicei ndecat printr-o interventie chirurgicala conventionala,
radioterapie si cripehirurgie -congelarea celulelor maligne cu azot lichid. Alegerea se face indidual si depinde de numerosi factori.
Interventia standard - prostatectomie radicala -implica extirparea prostatei si a ganglionilor limfatici invecinati. in multe cazuri, chirurgii pot indeparta prostata fara a sectiona neri ce controleaza erectia peniana sau contractiile cii urinare, complicatii precum
impotenta sau incontinenta urinara fiind astazi mai putin frecvente decat in trecut. Dupa operatie, majoritatea barbatilor resimt un anumit grad de incontinenta, insa in cele din urma isi recapata pe deplin controlul asupra mictiunii. In perioada postoperatorie, pacientii pot depasi impotenta sau incontinenta aparute in urma interventiei, intr-o varietate de moduri, impotenta poate fi depasita prin imte penienesau alte dispozitive. Incontinenta poate fi rezolvata cu ajutorul lenjeriei intime speciale de unica folosinta, al caleterelor-prezervativ sau al penselor peniene; in trei cazuri din patru, incontinenta poate fi complet eliminata cu ajutorul imtelor sfincleriene introduse pe cale chirurgicala in uretra.
Radioterapia poate fi administrata ca alternativa a interventiei chirurgicale sau in completarea acesteia, in cancerul care nu s-a extins. in cazul in care cancerul s-a extins in tesutul inconjurator,
radioterapia este strategia preferata; ea este de asemenea folosita in cazurile avansate, pentru ameliorarea durerilor provocate de extinderea cancerului in oase. Chiar si cazurile avansate, ce nu pot fi ndecate, pot fi controlate timp de ani de zile prin terapie hormonala, la care se adauga uneori si alte tratamente. Terapia hormonala incetineste dezvoltarea cancerului prin intreruperea aportului de testosteron, chiar daca eficienta tratamentului poate scadea cu timpul. Testosteronul poate fi indepartat din circulatia sanguina prin extirparea chirurgicala a testiculelor sau prin administrarea de
hormoni feminini precum estro-genii sau de alte medicamente ce blocheaza sinteza de testosteron. in general, barbatii prefera tratamentul cu medicamente blocante ale testosteronului, deoarece este eficient, mai putin inva-ziv si provoaca mai putine efecte secundare decat chirurgia sau preparatele hormonale. In cazul in care sunt indepartate testiculele, scrotul poate fi lasat pe loc, cu imte pentru a masca mutilarea.
Daca tratamentul este eficient, cancerul prostatei poate intra in remisiune fara a mai reveni vreodata. Toti supraetuitorii cancerului de prostata trebuie examinati la intervale regulate, iar nivelele PSA vor trebui supravegheate indeaproape. Ca si in alte tipuri de cancer, noi forme de terapie sunt puse la punct pentru
tratamentul cancerului avansat al prostatei. Cercetatorii folosesc radioterapia si terapia hormonala in moduri inovatoare si testeaza eficienta chimioterapiei la pacientii ce nu raspund la alte tratamente.
Vezi "Cancerul" pentru mai multe informatii referitoare la
tratamente precum radioterapia si chimioterapia.
MEDICINA ALTERNATIVA
Deoarece o cantitate excesiva de grasimi in
alimentatie pare a favoriza cancerul de prostata, reducerea grasimilor poate contribui la incetinirea progresului bolii. Orice barbat diagnosticat cu cancer de prostata in stadii precoce trebuie sa adopte o alimentatie saraca in grasimi, bogata in
fibre si moderat hipocalorica. Daca se demonstreaza ca
grasimile alimentare joaca un rol in initierea cancerului de prostata, reducerea mai severa a consumului de grasimi ar fi edent o masura preventiva recomandabila pentru barbatii tineri si de varsta mijlocie, in special cei cu puternice antecedente familiale in ceea ce priveste aceasta boala.
Studiile arata ca barbatii cu deficite cronice de tamina A sau seleniu au o probabilitate mai mare de a dezvolta cancer prostatic avansat. Ambele aceste substante nutritive pot fi toxice in cantitati excesive, astfel incat asigurati-va sa consultati un medic inainte de a lua
suplimente alimentare. Surse naturale de buna calitate de tamina A sunt majoritatea
fructelor si legumelor galbene si verzi, ca si ficatul, carnea de miel si cea de curcan.
O ANALIZA DE SANGE ESENTIALA
O analiza de sange numita " marker tumora!" este conceputa pentru a masura o substanta chimica specifica, al carei nivel este deseori crescut in prezenta unui cancer specific. In acest caz, substanta chimica este o proteina numita "antigen specific al prostatei" (PSA, "prostate specific antigen"), iar neoplazia este cancerul de prostata. In timp ce majoritatea testelor tip marker tumoral au ca scop masurarea raspunsului la tratament al diverselor cancere, testul PSA este considerat a fi suficient de precis pentru a fi utilizat in ostie.
Insa, chiar daca este util, testul PSA nu este infailibil si deci nu poate reprezenta unica j baza a diagnosticului. Nivelul PSA la barbat I are tendinta la crestere ori de cate ori prostata j isi mareste volumul, insa acest fenomen poate sau nu sa fie provocat de cancer. Aceasta inseamna ca un rezultat peste normal al testului ne poate alarma in mod inutil - un asa-numit rezultat fals pozitiv. Testul PSA poate de asemenea indica absenta cancerului, cand de fapt acesta este prezent. Din cauza incertitudinii, specialistii recomanda ca testul PSA sa fie efectuat impreuna cu examinarea rectala conventionala, cu deget inmanusat.
Testul PSA este usor de facut, relativ ieftin si a imbunatatit in mod dramatic detectarea cancerului de prostata in stadiile precoce. Cu-plat cu examinarile rectale si cu noul test tip marker tumoral KAI-l, testul PSA permite medicilor sa detecteze si sa trateze cancerele prostatice amenintatoare, in stadii foarte timpurii. Societatea Americana pentru Studiul Can-cerului recomanda ca toti barbatii peste varsta de 50 de ani sa-si faca anual testul PSA.
CE PUTETI FACE ACASA
Radioterapia, in tratamentul cancerului localizat al prostatei, este in general bine tolerata. Totusi, unii barbati pot resimti oboseala, diaree, disconfort la mictiune, uscaciune a pielii, greturi si alte efecte secundare neplacute. Medicii pot prescrie medicamente si pot sugera alte moduri de a reduce la minimum efectele secundare, inclusiv lucruri pe care le puteti face singur. Odih-niti-va ori de cate ori simtiti nevoia, mancati gustari usoare pe tot parcursul zilei in loc de trei mese abundente si etati imbracamintea care va irita pielea. Pentru mai multe informatii, "Cancerul".
PREVENIRE
Pentru a diminua cantitatea de grasimi din alimentatie, mancati mai mult peste, carne de pasare,
legume si fructe proaspete, si produse
lactate degresate. in general, mancati mai putina carne de ta, oaie sau miel; scoateti pielitele de pe carnea de pasare inainte de a o gati; si reduceti consumul de unt, margarina si uleiuri. Pentru a eta substantele carcinogene aparute la gatirea carnii, incercati fierberea sau prajirea in aburi, in locul prajirii in ulei sau pe gratar.
