BIOLOGIA CRESTERII TUMORALE Pentru aplicarea unei terapii rationale a afectiunilor maligne este esentiala intelegerea principiilor de crestere (umorala. Fenotipul
malign al unei celule este rezultatul unei serii de modificari a diferitelor aspecte ale mecanismului de control al cresterii si dezvoltarii celulare. Intre aceste modificari se afla exprimarea accentuata sau anormala a unor gene anumite, bine conserte, cunoscute sub numele de proto-onco-genc. Aceste gene se afla in gcnomul uman normal, iar produsii lor sint partial omologi cu unii factori de crestere si receptori ai factorilor de crestere, iar alterarile in structura lor ca si relocarea in
genom pot provoca efecte profunde asupra cresterii celulare.
In afara cresterii necontrolate, celulele canceroase mai au si capacitate mela-stazanta. Aceasta capacitate pare sa fie legata de dereglarea unui mecanism genetic ce este responsabil pentru migrarea si adeziunea celulara normala, capacitatea celulei maligne fiind modificata in sensul formarii de receptori pentru membrana bazala si a capacitatii enzimatice de a produce discontinuitati in membrana bazala pcrmitind celulelor sa edeze din sediul initial.
Odata malignizata, cinetica de crestere a celulei este similara celei normale. Cinetica cresterii tumorale este exprimata de o functie Gompcrtziana : pe masura ce masa tumorala creste, cresterii ii corespunde o intirziere exponentiala a cresterii. Celulele canceroase trec prin aceleasi stadii ciclice de crestere celulara ca si ciclul celular normal: G| (o perioada de meolism celular normal Iara sinteza de ADN), S (sintetizarea ADN), G2 (faza tetraploida ce precede mitoza) si M (miloza). Unele celule neciciice pot ramine in faza G0 pentru o lunga perioada de timp. Anumiti agenti chimioterapeutici actioneaza specific pe o anumita faza a ciclului celular, fapt important in formularea unor scheme terapeutice eficiente.
DEZVOLTAREA DE REZISTENTE MEDICAMENTOASE Rezistenta medicamentoasa poate fi clasificata in rezistenta de novo si rezistenta do-bindita. Rezistenta de novo se refera la tendinta tumorilor solide obisnuite de a nu raspunde la agentii chimioterapeutici. In cadrul rezistentelor dobindite.
tumora initial sensibila la chimioterapie, dezvolta o rezistenta la tratament pe parcursul desfasurarii acestuia, de obicei din cauza dezvoltarii unor clone rezistente in mijlocul populatiei celulelor tumorale.
Rezistenta fata de un singur medicament poate fi datorata transportului defectuos al substantei, scaderii cnzimelor actitoare, cresterii intensitatii proceselor de inactire. cresterii nivelului enzimelor vizate sau modificarii moleculelor tinta. Rezistenta fata de mai multe medicamente poate fi rezultatul aparitiei de celule cu hipercxprimyrc a glicoproleinei P. o glicoproleina membranara responsabila de cresterea efluxului do substanta din celula, dar si a altor mecanisme.
CATEGORII DE CHIMIOTERAPICE Sl PRINCIPALELE LOR EFECTE ADVERSE (Noul: Lista efectelor adverse este partiala; anumite tipuri de toxicitate sini dezvoltate numai de anumiti membrii ai unui anumit grup de substante.)
COMPLICATIILE TRATAMENTULUI Desi chimiotcrapiaanticanccroasa isi exercita efectul principal asupra celulelor lumorale, practic toale schemele terapeutice folosite in prezent au efecte intense si asupra tesuturilor normale. Orice efect secundar al tratamentului trebuie pus in balanta cu beneficiile terapeutice, iar pacientii trebuie intotdeauna informati complet in legatura cu riscurile care decurg din acesl lip de tratament. In timp ce unele dintre e-feclele secundare pot fi de scurta durata, altele, cum ar fi
sterilitatea sau riscurile malignizarii secundare, au. in mod evident, o implicatie de durata; luarea in considerare a acestor efecte secundare este importanta in momentul Silirii tratamentelor adjunte. Toxicitatea combinata a schemelor ce folosesc
radioterapia si chimioterapia trebuie bine cintarila inainte de silirea lor.
Teralogencza este o alta implicatie de care trebuie sa se tina scama la silirea schemelor in cazul femeilor fertile.
Raspunsul tumorilor la chimioterapie
Tumori curabile prin chimioterapie
Leucemia limfocitara acuta
Leucemia miclogena acuta
Sarcomul Ewing
Carcinoamele trofoblastiee gestationale
Boala I lodgkin
Limfoame non-Hodgkiniene l.imfomul Burkitt Limfomul difuz eu celule mari Limfomul mixt folicular
Rabdomiosarcomul
Carcinomul testieular
Tumora Wilms Tumori in care tratamentul
chimioterapie are efecte semnificative
Carcinomul anal
Carcinomul de ca urinara
Carcinomul de sin
Carcinomul de col uterin
Leucemia limfatica cronica
Leucemia miclogena cronica
Carcinomul endometrial
Leucemia cu celule paroase
Carcinoamele de cap si git
Carcinomul pulmonar (cu celule mici)
Mielomul multiplu
Limfoame non-Hodgkiniene Limfomul folicular
Carcinomul orian Tumori in care ehimiolerapia are efecte slabe
Tumori cerebrale (astrocitomul)
Carcinomul colorcctal
Carcinomul hepatocelular
Sarcomul Kaposi
Tumori pulmonare (in afara celor cu celule mici)
Melanomul
Carcinomul pancreatic
Carcinomul de prostata
Carcinomul celulelor renale
Sarcoamele tesutului conjunctiv Tumori in care terapia adjunta cu chimioterapice este eficienta
Carcinomul de sin (cu limfadenita prezenta)
Carcinomul colorcctal (Dukcs Bi sau C)
Sarcomul osteogneic
Carcinomul orian (stadiul III)
Carcinomul testieular