Inainte de a trata aceasta problema, sa ne reamintim ca numai 5% dintre tumorile maligne sunt de natura genetica-ereditara, iar 95% se datoresc factorilor externi, pe care-i putem influenta, si ca, desi 90% dintre cancerele pulmonare sunt urmarea fumatului, bolile cardiovasculare, si nu neoplasmul pulmonar, ucid majoritatea fumatorilor activi si pasivi.
La inceputul secolului XX, in tarile industriale, principalele cauze de deces erau pneumonia, gripa si gastroenterita.
La inceputul secolului XXI, principalele cauze de deces sunt tutunul, sedentarismul, alimentatia gresita, alcoolul si abuzul de droguri si medicamente.

Prin fumat pasiv se intelege inhalarea fumului de tutun din atmosfera. Este rba de efectele fumului de tutun asupra sotiei sau sotului, asupra copiilor, asupra celor de la locul de munca sau din alte locuri (restaurante, discoteci, cluburi, mijloace de transport etc).
Un adult inhaleaza zilnic intre 10.000 si 20.000 de litri de aer, in care se gasesc milioane de microbi, polen, gaze toxice, ca monoxidul de carbon, dar si compusi de metal, ca plumb, mercur, arsen, nichel, particule de carbune, azbest, siliciu, iar la toate acestea se poate adauga efectul extrem de daunator al fumului de tutun.

Metalele grele anorganice, ca arsenul, cromul, cadmiul si poloniul radioactiv, sunt cunoscute ca toxice pentru celule. Moleculele organice, ca hidrocarburile aromatice policiclice si nitrosaminele, sunt cancerigene cunoscute, iar monoxidul de carbon si cianura de hidrogen, ce iau nastere in timpul arderii, perturba transportul si meolismul oxigenului.In Germania se fumeaza zilnic 386 de milioane de tigari si mai multe milioane de tigari de foi, foarte multe in incaperi inchise. Mii de substante chimice toxice si cancerigene inunda locuintele particulare si institutiile publice si se depun pe pereti, dusumea si coare.

Fumul de tutun este cel mai important si mai primejdios poluant din incaperi. (Deutsches Arzteblatt 2003; 48:C2449-C2450)
Fumul de tutun este un aerosol alcatuit din particule de fum, vapori cu viata scurta si gaze. Cel putin 60 de substante (dupa unii 480!) din acest fum sunt cancerigene. Dimensiunea medie a particulelor din fumul de tutun este de 0,2-0,4 micrometri, cu o concentratie de 3 x 10 la puterea 10 pe mililitru. Masa de particule corespunde la 1.000-40.000 micrograme pe tigara, fiind asa-numitul gudron. Producerea de particule creste pe masura ce tigara arde si se scurteaza.

Atmosfera din jurul fumatorilor e alcatuita din fumul exhalat de fumator, care a luat nastere prin 'tragerea\" din tigara, numit si curent 'principal\", si din fumul 'secundar\", provenit din tigara ce arde mocnit. Fumul 'principal\" contine amestecul complex de gaze, vapori si particule, iar fumul 'secundar\" ia nastere la o temperatura mai mica de 400A-700u C, dar contine o concentratie mai mare de substante nocive.
Fumul raspandit in jur de tigara ce arde mocnit contine de 2 ori mai mult gudron si nicotina, de 3 ori mai mult benzpiren, de 5 ori mai mult monoxid de carbon, de 20 de ori mai multe nitrosamine, de 50 de ori mai mult amoniac si de 50 de ori mai multa aldehida formica decat fumul inhalat de fumator.
Din fumul unei tigari, 3/4 polueaza atmosfera din jur cu fumul 'secundar\" mai nociv si numai 1/4 din intregul fum va fi inhalat.

Actiunea cancerigena a fumului 'secundar\" este mai mare decat a celui 'principal\".
Procentul poluarii prin tigari de foi si pipa este si mai mare.
Dimensiunile fumatului pasiv pot fi deduse daca retinem faptul ca, in timp ce proportia fumatorilor adulti este in jur de 35%, niveluri detecile de cotinina in urina se gasesc la 87,9% dintre copin si adultii nefumatori. Cotinina e un produs rezultat din meolismul nicotinei si persista mai mult timp in organism. Aceasta inseamna ca fumatoarele si fumatorii, care nu reprezinta decat 35% din populatia adulta, polueaza atmosfera din jurul lor in asa masura, incat aproape 90% dintre nefumatori devin, chiar daca nu r, fumatori pasivi.
Pentru a intelege primejdia la care sunt expuse persoanele nefumatoare dintr-un mediu in care se fumeaza, sa vedem ce se intampla cu monoxidul de carbon, gazul incolor si fara miros, ce ia nastere prin arderea incompleta.

Monoxidul de carbon inhalat inlocuieste moleculele de oxigen din globulele rosii, formand un compus nou, numit carboxihemo-globina. Cu cat creste nivelul carboxihemoglobinei si scade saturarea de oxigen, cu atat mai putin oxigen primesc celulele corpului. Chiar si intr-o incapere bine ventilata, langa un mare fumator, nivelul oxidului de carbon ajunge la 90 ppm (particule la un milion de particule), in timp ce, dupa normele existente, concentratia maxima de monoxid de carbon in aerul dintr-o incapere nu trebuie sa depaseasca 55 ppm.
Dr. Takeshi Hiramaya, de la Centrul National de Cancer din Japonia, a efectuat un studiu, pe o durata de 14 ani, asupra femeilor nefumatoare din Japonia, casatorite cu soti fumatori, si a gasit ca prezentau un risc crescut de deces prin cancer pulmonar. Mortalitatea a fost de peste doua ori mai mare printre femeile ai caror soti fumau mai mult de 20 de tigari pe zi, in atie cu femeile cu soti nefumatori.

Studii asemanatoare s-au efectuat in Statele Unite, Grecia si Hong Kong, cu aceleasi concluzii.
Decesul subit al sugarilor este pus in legatura cu fumatul pasiv.
Otita medie, bronhopneumonia, astmul bronsic si celelalte afectiuni ale cailor respiratorii se intalnesc mai frecvent la copin parintilor fumatori.
Fumatul pasiv in timpul alaptarii creste riscul dezltarii intarziate a plamanilor, al diminuarii simtului mirosului, al aparitiei cariilor la dantura de lapte, al tulburarilor de comportament si al obezitatii.
Cand fumeaza unul dintre parinti, riscul leucemiei la copii creste cu 70%; cand fumeaza ambii parinti, riscul creste cu 360%.

Cercetatorii de la Universitatea Harvard, Boston, SUA, au gasit ca nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolul 'bun\") este semnificativ mai scazut la copin proveniti din familii in care se fuma, in atie cu aceia proveniti de la parinti nefumatori.
Se apreciaza ca, pe mondial, datorita fumatului pasiv, survin in fiecare an intre 200.000 si 300.000 de decese.
Iata cateva dintre efectele fumatului pasiv:

1. Scade capacitatea sangelui de a duce oxigen la inima.
2. Compromite utilizarea oxigenului de catre miocard.
3. Scade HDL la fel de mult ca la fumatorii activi.
4. Creste activitatea trombocitelor, farizand coagularea intra-vasculara.
5. Lezeaza endoteliul vascular.
6. impiedica dilatarea vaselor de sange, care survine, in mod normal, in timpul activitatii fizice si in alte conditii.
7. Tulbura formarea vaselor de sange noi la nivelul inimii.
8. Mareste leziunea produsa de infarctul miocardic.
9. La femei, creste riscul infectiilor organelor genitale, precum si pe acela al arturilor spontane.