Tigara ascunde in ea o fabrica ucigasa care genereaza 2000 de compusi cunoscuti. in principal acestia trebuie grupati in: nicotina, tar, carbon monoxid, butan, amoniu, cianide si fenol (multi dintre acestia fiind letali). Constituentii din fum sunt in curentul lateral si rezulta din ardere si in cel central si se creaza din filtru sau mustiuc (1). Aceste sute de chimicale sunt eliberate in aer ca particule si gaze. Multe
toxine sunt prezente in fumul lateral in concentratii mai inalte decat in cel principal, 85% din fumul creat in camera fiind din curentul lateral.
Faza de particule include aditivi (2) de nicotina, tar, substante conden-sante formate din benzen, benzopiren etc.
Dintre gazele aflate in compozitia fumului de tigara amintim: CO, amoniu, dimetilnitrosamina, formaldehida, hidrogencianid si acroleina. Unele au proprietati iritante si 60 dintre acesti produsi proaca
cancerul cand sunt aplicate pe tesuturi vii (ex. benzopiren, dimetilnitrosamina, tar).
a. Nicotina este un drog (3) care creaza dependenta, un alcaloid; o singura injectie de 60 de mg in fluxul sanguin duce la deces iar efectul repetat in doze mici pe sistemul ners central creaza dependenta (actiune prin stimulare initial, apoi o incetinire a activitatii, fapt care se materializeaza in excitatie si apoi in depresie, sedare). Alte actiuni sunt activarea electroccrticala, relaxarea musculaturii scheletice, efecte endocrine si cardio-vasculare. Nicotina se leaga de situsuri specifice ale sistemului ners, traverseaza bariera sange-creier si se acumuleaza la scurt timp dupa patrunderea in organism (cateva secunde) in creier. La fiecare inhalare fumatorul primeste o mica injectie iar dupa un pachet primeste 70. 000 de injectii. Efectele nicotinei sunt:
- batai cardiace rapide
- constrictia vaselor sanguine din cord
- cresterea pulsului si a presiunii sangelui
- cresterea ejectiei de sange din cord
- cresterea concentratiei de acizi grasi in sange
- cresterea agregarii plachetare
- scaderea estrogenilor, ceea ce determina o
menopauza precoce
S-au inregistrat reduceri ale nivelului de
nicotina in ultimele 3 decenii, de la 2 mg in 1955 la 1,3 mg in 1980 (1).
b. Tarul este acel lichid gros, maroniu care se condenseaza din fum si care grupeaza (3) cele mai periculoase chimicale, continand multi din agentii cauzali ai cancerului. Fumatul duce la deces prin efectele tarului (1 milion de metrii cubi pe cm adusi in gura o data cu aerosolii). La rece, acesta se condenseaza si se depune in caile aeriene. Tarul induce
cancer si boli pulmonare, cauzand paralizia sistemului de epurare a plamanului, inhiband sistemul imun si lezand alveolele. Nivelele de tar s-au redus in ultimii 30 de ani. In Marea Britanie media de tar a scazut de la 30 mg/per tigara cat era in 1955-61 la 13,6 mg (1).
c. Monoxidul de carbon este un gaz incolor (3), cel mai otravitor, care este prezent in concentratii mari in
fumul de tigara (2-4% din fumul inhalat) si care se combina de 200 ori mai repede cu hemoglobina decat 02 (astfel se explica reducerea capacitatii de transport a 02 de catre sange). Puterea de transport a hemoglobinei scade cu 15%. Creierul si musculatura sunt incapabile sa functioneze eficient iar compensarea se face printr-un
travaliu crescut ale cordului si plamanului, cu aparitia de probleme circulatorii. Exista si un efect direct lezional al acestui gaz asupra peretilor arterei si de stenoza a coronarelor, cu inducerea infarctului miocardic. Si in privinta CO s-au inregistrat reduceri in ultimii ani de la 20,6 mg in 1955-61 la 14,7 in 1985 (1).
d. Substante carcinogenetice
Numai o simpla enumerare a acestor compusi ar trebui sa puna pe ganduri orice fumator. Aceste substante apar in toate formele sub care se gaseste
tutunul comercial sau brut. Ele se gasesc in:
a. tutunul nears: nitrozamine, hidrazine, hidrocarburi aromatice, arsenic, cadmiu, crom, cobalt, mercur, azot, plumb, seleniu (4)
b. faza de gaz: dimetilnitrosamina, dialkilnitrozamina, nitrozopirolidona, nitrozopiperidina, hidrazina, vinilclorid (4)
c. faza de aerosol: benzapirenul, 5-metilcrizenul, dibenz antracenul, benzo fluorantenul, dibenzo pirenul, dibenz-acridina, indeno-pirenul, benz antracenul, crizenul, metilcrizenul, metilfluorantenul, etc.
Pot imbraca forma unor factori farizanti (fenolii latili), a unor cocar-cinogeni (piren, metilpiren, naftalena, catecolul, etc.) sau a unor substante cancerigene cu tropism pentru esofag (nitrozopiperidina, nitrozopirolidina etc), pentru plaman (poloniu, compusi de cadmiu si nichel), pentru pancreas (nitrozamine) si pentru rinichi si ca (betanaftilamina, X-aminofluorenul, X-aminostilbenul, o-toluidina, o-nitrotoluenul, Di-N-butilnitrozamina) (4).In tarile din Est si Europa Centrala tigarile au valori mai mari decat cele de acum 30 de ani din Vest (1). Filtrele tigarilor din Vest au mai putin tar decat tigara intreaga iar unele filtre au mai mult CO. In Comunitatea Europeana pachetele trebuie sa aiba specificat nivelul de tar si nicotina precum si avertismente legate de sanatate.
Pipa si trabucul au continut de tar mai mare, dar datorita vietii mai lungi a trabucului si a neinhalarii,
fumatorii iau mai putin tar. Tigarile de foi produc tar si CO dar nu au nicotina (1). Exista do ale reducerii riscului de cancer pulmonar legat de scaderea nivelului de tar dar s-a aratat in acelasi timp ca o reducere a nicotinei si tarului determina compensarea prin
fumat mai mult si inhalare mai profunda.
Politica guvernelor consta in scaderea progresiva a nivelului mediu de tar din tigari. Acest aspect a fost folosit de concerne pentru justificarea continuarii reclamei. Industria tutunului este farabila unor termene ca usor ("light"), bland care sunt agreate de
fumatori pentru ca ei considera ca produsele de
tutun in aceste conditii noi nu sunt periculoase.