Daca rolul fumatului ca factor de risc pentru
cardiopatia ischemica a fost dovedit printr-o serie de studii, numai de data recenta s-a dovedit rolul acestuia in favorizarea boln cerebrosculare ischemice.In studiul de la Framingham (citat de 19),
fumatul a fost un factor de risc pentru
infarctul cerebral aterotiombotic numai la barbatii sub rsta de 65 ani. Profilul de factori de risc pentru boala cerebrosculara precizat de studiul de la Framingham (citat de 19) cuprinde printre cei 5 factori si fumatul, existand o stransa relatie intre fumatul de tigarete si toate tipurile de accident scular cerebral. Riscul pentru accident scular cerebral este dependent de numarul de tigarete fumate . Riscul relativ pentru accident scular cerebral este de 2,4 la subiectii care fumeaza mai putin de 20 tigarete pe zi si de 3.5 la cei ce fumeaza mai mult de 20 tigarete pe zi .
Paffcnbargcr si Williams (citati de 19) au gasit fumatul printre factorii de risc majori pentru accidentul scular cerebral, incidenta acestuia fiind de 2 ori mai mare la
fumatori ca la nefumatori.
Persoanele expuse la
fumat ('fumatorii pasivi") au un risc crescut pentru accidentul scular cerebral .Intr-un studiu finlandez (citat de 62). pe 49 subiecti, la care s-a efectuat examinare Doppler a carotidelor, s-a constatat ca stenozele carotidiene. grosimea peretelui arterial si ariile totale cu placi atcrosclerotice sunt mai mari la fumatorii cu rsta medie de 52 ani. decat la ne fumatori.
Un raport Mayo Clinic (citat de 62) rele ca
ateroscleroza carotidiana
cervicala studiata la 752 pacienti cu rsta cuprinsa intre 40-69 ani. carora li s-a efectuat, pentru diverse motive, o angiografic cerebrala, este mai severa la fumatori. Exista o asociere intre severitatea
aterosclerozei si fumat, asociere independenta de alti factori de risc, precum
diabetul zaharat, hiper
tensiunea arteriala, sexul si rsta.
Oprirea fumatului este urmata de o reducere a riscului relativ pentru accident scular cerebral in urmatorii 10 ani. Riscul crescut pentru boala cerebrosculara la fumatori nu este mediat numai prin favorizarea alcrogcnczci. ci si pnn efectele hematologice tranzitorii pe care fumatul le determina .
O serie de mecanisme biologice au fost propuse pentru explicarea legaturii intre fumat si accidentul scular cerebral ischemic . Acestea includ modificari ale reactivitatii sculare, ale hcmatocritului, ale concentratiei de fibrinogen. ale hemo-stazei si de aterogeneza Fumatul favorizeaza soconstrictia arteriala si cresterea agregabilitatii plachctare. Mecanismul prin care fumatul favorizeaza accidentul scular cerebral hemoragie este necunoscut. Exista posibilitatea alterarilor directe exercitate de fumat asupra peretelui arterial, declansate de
nicotina (2).
Din cele relatate rezulta ca suprimarea fumatului aduce un real beneficiu. Subiectii care continua sa fumeze dupa un eveniment ischemic cerebral au un risc mult mai mare pentru un nou accident scular cerebral si mai ales pentru unul hemoragie, ativ cu subiectii care au oprit fumatul (2). Riscul pentru un accident scular cerebral la cei care au oprit fumatul se reduce cu mai mult de jumatate (2). Cu toate ca perfuzia cerebraJa se imbunatateste cu timpul la persoanele care au oprit fumatul, ea ramane totusi compromisa, ativ cu perfuzia cerebrala a celor ce nu au fumat niciodata. Se trage o concluzie practica:
combaterea fumatului si abandonarea lui duc la reducerea riscului pentru accidentul scular cerebral.
