Nu exista pastile sau retete miraculoase pentru a te lasa de fumat. La inceput conteaza doar o motivatie puternica, dublata de o vointa solida.
Dupa aceea, i se pot propune fumatorului dirse metode pentru a-l ajuta sa se elibereze de dependenta fata de nicotina. Oprirea fumatului, chiar dupa 30 de ani de fumat, este intotdeauna benefica.
Ca regula generala, daca fumatorul nu prezinta nici o tulburare legata de fumat, oprirea acestuia ii va permite sa evite aparitia unei boli datorate fumatului, iar daca sufera de una dintre aceste boli, sa-i limiteze progresia.
OPRIREA FUMATULUI
Reducerea treptata a numarului de tigari fumate zilnic nu pare sa fie solutia ideala pentru a te lasa de fumat, intr-adevar, numarul persoanelor care reusesc astfel este infim. In schimb, oprirea totala dintr-o data creste considerabil sansele de succes pe termen lung. In marea majoritare a cazurilor e preferabil sa te lasi de
fumat intr-un context favorabil (absenta problemelor familiale si profesionale). Oprirea fumatului determina o serie intreaga de
tulburari legate de abstinenta, observabile din primele 24 de orc: agitatie anxioasa, iriilitate, dificultate de concentrare, tulburari de somn, cateodata
ameteli si dureri de cap si nevoia imperioasa de a rontai cate ceva.
Daca unele persoane reusesc sa se dezintoxice fara nici un ajutor, majoritatea recurg la un ajutor sub forma de substi-tucnti de tutun, la acupunctura, la auriculoterapie.
SUBSTITUENTII DE TUTUN
Eliberati doar pe baza de retete medicale, substituentii de
tutun se prezinta sub forma de timbre transdermice (patch) sau guma de mestecat (chewing-gum) ce contin
nicotina cu concentratii diferite. Scopul administrarii acestor medicamente este acela de a ajuta pacientul sa-si infranga dorinfa de a fuma prin reducerea treptata a cantitatii de nicotina eliberata, pana la dezintoxicarea completa. Dozarea medicamentului, adaptata la obiceiurile agice ale fumatorului, este determinai.! printr-un test de dependenta la nicotina. in toate cazurile, substituentii de nicotina necesita oprirea totala a turnatului, deoarece fumatul amplifica efectele nicotinei si poate provoca greata, dureri de cap si palpitatii. Plasturii sunt pansamente care se lipesc pe piele, si au dimensiuni proportionale cu doza de nicotina. Datorita dispozitivului trans-dcrmic, nicotina continuta in acest plasture trarseaza pielea, aiunge in sange si actioneaza asupra sistemului nervos, permitand astfel fumatorului sa nu aiba simptomele produse de oprirea fumatului. in cazul gumei de mestecat cu nicotina aceasta ajunge in sange prin intermediul salii. Guma de mestecat e folosita de fiecare data cand apare nevoia de a firma, dar isi pierde eficacitatea dupa 30 de minute de masticatie. Se prescriu un numar limitat de gume zilnic pentru a evita supradozajul.
CELELALTE METODE
Celelalte metode pentru oprirea fumatului sunt adesea foarte utile, nu pentru a suprima in totalitate simptomele abstinentei, ci mai ales pentru consolidarea motivatiei pacientilor.
Acupunctura consta in plasarea de ace in puncte precise de la suprafata corpului, care se mentin timp de 20 pana la 40 de minute. Ea poate determina disparitia nevoii de a fuma prin provocarea unei anumite repulsii fata de tigara.
Tratamentul dureaza 3 saptamani si include 1 pana la 5 sedinte pe saptamana.
Auriculoterapia deriva din acupunctura. Principiul ei se bazeaza pe stimularea a 2 puncte situate pe pavilionul urechii printr-un fir de nailon, mentinut pe durata a 3 saptamani. E recomandabil sa i se asocieze si alte metode precum cea a utilizarii inlocuitorilor de tutun.
Psihoterapia de grup consta in intalniri ale fumatorilor care doresc sa se lase de fumat, in prezenta medicilor. Programele se deruleaza pe parcursul a 5 seri in timpul carora sunt expuse motivatiile fumatorilor, informatiile asupra consecintelor nefaste ale fumatului si sfaturi de
igiena a alimentai ici si a activitatii sporti. in concluzie, e important de subliniat ca un fost fumator care, dupa o perioada de o saptamana, 1 an sau 10 ani de la oprirea fumatului, fumeaza o singura tigara "pentru a dea", poate cu usurint
EFICACITATEA TRATAMENTELOR
Substituentii tutunului au un procent de reusita superior cifrei de 50%. Celelalte metode nu au facut niciodata obiectul evaluarilor riguroase; e dificil sa fie apreciate.
Unele estimari avanseaza cifra de 25%. Desi exista numeroase cazuri de reluare a fumatului, tentatile de renuntare reprezinta indicatorul unei motivajii puternice si preced deseori oprirea definitiva a fumatului. S-a observat intr-adevar ca cea de-a doua incercare da rezultate mai satisfacatoare decat prima. In plus, statisticile arata ca, dupa un an de abstinenta, riscurile de recidiva sunt foarte reduse, intre 4 si 5%.
PROFILAXIA
Tinand cont de dificultatea renuntarii la fumat, este extrem de important de a preni primul contact cu tutunul, care se produce de obicei in jurul varstei de 10-l2 ani. Tarile care au aplicat o politica de reducere a agismului
(Norgia, Marea Britanie, Franta, Canada, Australia) au obtinut rezultate semnificati (scaderea importanta a consumului de tutun, iar apoi scaderea frecntei bolilor legate de fumat, in special
cancerul pulmonar). Un astfel de program, conceput pe mai multe decenii, asociaza 4 tipuri de masuri: interzicerea oricarei forme de publicitate directa sau indirecta; interzicerea fumatului in locurile publice inchise, in asa fel incat sa fie protejati nefumatorii; cresterea pretului tigarilor; programe de informare si educatie a populatiei.