Fumatul pasiv la femei
Prevalenta fumatului pasiv la femeile din Pisa a fost de 43% . Femeile expuse fumatului pasiv erau la varste mai mici decat cele neexpuse. De asemenea, exista o prevalenta mai mare a bolilor articulatiilor si tulburarilor intestinale la femeile expuse cu varsta intre 8-24 de ani si o prevalenta mai mare a ulcerului si diabetului la cele peste 65 de ani. Din punct de vedere biologic, femeile expuse aveau valori mai mari ale hemoglobinei, hematocritului, si modificari plachetare

Interferente fumat pasiv-alte afectiuni

Fumatul pasiv si bolile cardiace
Spre deosebire de cancerul pulmonar unde efectele fatale ale fumatului pasiv asupra sanatatii sunt doar dupa o expunere de lunga durata, in cazul afectiunilor cardiace aceste efecte apar si dupa expuneri pe termen scurt sau acute. Astfel, dupa o expunere la fumat pasiv de 20 minute pana la 8 ore se ajunge la cresterea sensibilitatii trombocitelor si scaderea capacitatii cordului de a primi si meoliza 02.
Alte efecte pentru fumatorul pasiv sunt legate de monoxidul de carbon si nicotina. Pe termen lung se ajunge la formarea placilor ateromotoase si cresterea colesterolemiei. Toate acestea cresc riscul de deces coronarian la cei care nu au fumat niciodata, cu 20-70%. S-a estimat ca in SUA, in 1985, 62.000 de decese au fost legate de fumatul din mediul ambiant . S-a mai apreciat ca in SUA bolile cardiace generate de fumatul pasiv sunt a 3-a cauza prevenibila de deces, in afara fumatului activ si abuzului de alcool.

Riscul de a dezvolta o boala ischemica coronariana este cu 20-30% mai mare la nefumatorii care locuiesc cu fumatori (43, 44). Fumatorul pasiv are un risc asociat suplimentar (cel putin - mai mare) fata de un fumator de 20 de tigan, in conditiile in care expunerea reprezinta doar 1% din cea a fumatorului. Riscul relativ este de 1,30, la varsta de 65el crescand la 1,78 pentru 20 de tigari fumate/zi.
S-a constatat ca fumatorii pasi care locuiesc cu fumatori mananca o dieta care-i plaseaza la un nivel cu 6% mai mare din punctul de vedere al riscului de a face boli ischemice cardiace , iar fumatul creste acest risc la 23%. Riscul este marit la 34% datorita unui alt efect acut: cresterea agregarii plachetare si a probabilitatii de a forma trombi. In acelasi timp, fumatul pasiv reduce atat capacitatea sangelui de a elibera 02 la nivelul miocardului cat si capacitatea acestuia din urma de a folosi efectiv 02 primit (competitie deschisa cu C02 pentru legarea de hematii, scaderea abilitatii miocardului de a utiliza O2-).
O alta actiune a fumatului pasiv este de lezare a arterelor coronariene (lezare mecanica si chimica, aderarea trombocitelor la tesutul subendotelial conjunctiv, formarea placii aterosclerotice). Expunerea semnificativa la fumat pasiv creste posibilitatea de aparitie a "carcaselor" de celule endoteliale anucleate care de obicei sunt primul stadiu de formare a leziunii aterosclerotice, si mareste productia de radicali liberi de 02 (elemente destructive ale membranei celulelor musculare). La originea tuturor acestor modificari nu sta un singur compus din tutun. in SUA se estimeaza ca 30.000-60.000 de decese/an prin infarct miocardic sunt datorate fumatului pasiv . Unii cercetatori au gasit o mortalitate cu 22% mai mare la nefumatorii barbati casatoriti cu femei fumatoare (zilnice, curente) fata de cei cu sotii nefumatoare. Acelasi raport studiat in cazul femeilor arata o crestere de 10%. Cei care n din familii cu un fumator formal nu au riscuri mai mari.
Riscul efectelor cardio-vasculare (5) este crescut, in afara de fumatul in-trafamilial, si de alti factori ca: tensiunea arteriala, nivelele de colesterol si indexul corporal. Influenta asupra ingrosarii peretelui carotidian si compromiterea functiei endoteliale este mai putin intinsa ca in cazul fumatorilor acti.
Alte efecte sunt: scaderea performantelor la efort, alterarea profilelor lipo-proteinice, cresterea agregarii plachetare si a numarului celulelor endoteliale.