Daca cei care fumeaza sunt susceptibili de a acuza frecvent tuse si expectoratie, de a avea mai multe boli si de a lipsi de 3 ori mai mult de la scoala , efectele acute ale fumatului pasiv sunt : iritatia ochilor, simptome nazale, tusea, wheezingul, greata, cefaleea si reactiile alergice. Copin sunt mai sensibili la efectul fumatului pasiv iar nivelele de cotinina gasite in saliva au demonstrat ca acolo unde ambii parinti fumeaza, copilul primeste echivalentul a 80 de tigari/zi . Bronsita si alte boli respiratorii sunt mai frecvente in primul an de viata la copin cu unul sau ambii parinti fumatori. Pe de alta parte, copin cu mame ce au fumat 10 sau mai multe tigari/zi dupa 4 luni de sarcina tind sa arate un progres lent la scoala, cel putin pana la varsta de 16 ani .
Incidenta cumulativa a simptomelor respiratorii ca wheezingul, dispneea si tusea (exceptand expectoratia) a fost semnificativ mai mare la fumatorii pasivi; dispneea s-a dezltat proportional cu doza la care au fost expusi (risc relativ de 2,37 la o expunere medie de 10 tigari/zi).
Fumatul pasiv a fost asociat cu un risc relativ crescut de wheezing de 1,94, de simptome de bronsita cronica de 1.65, de dispnee (1,45) si de astm diagnosticat de medic (1,04). in afara de dovada unei relatii dependente de doza, simptomatologia cronica respiratorie este influentata de durata (ore/zi; ani de expunere).
Toate aceste date atrag atentia asupra necesitatii unor masuri protective pentru fumatul inluntar al adultului tanar .