Fumatul pasiv poate avea urmatoarele consecinte:

- avort spontan

- intarzierea cresterii picioarelor
- nou-nascut subponderal cu incetinirea cresterii ulterioare si risc crescut de acumulare a altor afectiuni (7)
- infectii respiratorii excesive si diminuari ale functiei pulmonare
Studii epidemiologige sugereaza o asociere a malformatiilor severe congenitale cu fumatul parental (8).
O cercetare recenta (9) efectuata in SUA intre copin expusi la fumat pasiv in-utero fata de cei neexpusi, a demonstrat ca expunerea pasiva a mamei la fumul de tigara in timpul sarcinii este asociata cu cresterea incidentei astmului la copil.

Alte studii ale asocierii la distanta a fumatului activ al mamei in timpul sarcinii cu mortalitatea nou-nascutului, au descoperit existenta unui risc relativ de 1,24 pentru decesele fetale, de 1,08 pentru decesele precoce neonatale, de 1,22 pentru decesele neonatale tardive si o mortalitate in primul an de ata si respectiv intre 1-8 ani de 1,31 si de 1,43. Expunerea la fum in utero, un istoric familial de astm si hipertensiunea materna in timpul sarcinii sunt asociate dupa nastere cu o diminuare a functiei respiratorii a copilului
Autori greci analizand modul in care fumatul mamei in timpul sarcinii marcheaza nou-nascutul au constatat ca in functie de numarul de tigari este influentata tensiunea arteriala a copilului. Astfel fumatul a cel putin 15 tigari/zi antreneaza o crestere a tensiunii arteriale la nou-nascut, aceste valori revenind la normal in timpul celui de-al doilea an de ata. Tot din Grecia ne un studiu care masurand concentratia de nicotina si cotinina din parul mamelor si a nou nascutilor a constatat ca in parul mamelor fumatoare concentratia de cotinina este de 6,3 ng/ml si de nicotina de 19,2 ng/ml fata de 0,3 si 1,2 la cele nefumatoare iar la copin de la mame fumatoare este de 2,8 si respectiv 2,4 fata de 0,26 si respectiv 0,4 ng/ml cat se inregistreaza la cei ai caror mame sunt nefumatoare. Concluzia autorilor a fost ca acumularea de constituenti ai fumului de tigara reflecta expunerea sistemica la aceste toxine si se coreleaza cu riscul perinatal. Si autorii bulgari in incercarea de a defini nivelul de risc al cotininei pentru noul nascut au constatat ca un nivel de peste 14 nmol/1 la femeia grada poate avea un efect negativ asupra sanatatii copilului.
Copin care pron de la mame mari fumatoare si cei care apartin unor fumatoare usoare au de 2 ori si respectiv de 1,5 ori tendinta de a stopa alimentatia la san fata de cei ai mamelor nefumatoare. Concluzia care se desprinde din studiul medicilor norvegieni este ca pierderea in greutate datorata fumatului matern este recuperata in primul an de ata de copii dar o parte se datoreaza si unei perioade mai scurte de alimentare la san .
Fumatul prenatal are efecte asupra morbiditatii postnatale si a mortalitatii. Pe aproape 500 de nou nascuti s-a demonstrat ca fata de mamele care au fost ne fumatoare sau "usor" fumatoare, in timpul sarcinii , la cele fumatoare, copin prezinta in afara unei greutati si a unei cresteri mai mici dupa o nastere la termen si episoade mai frecvente de transpiratii profuze aparute in timpul somnului. Este influentata si masa osoasa a nou-nascutului la termen. Riscul relativ la nou nascuti de a avea apnei obstructive este de 2,76 iar relatia intre fumatul prenatal si sindromul de apnee in somn este legata de doza. Fumatul usor a mai putin de 10 tigari/zi chiar daca nu lezeaza direct functia pulmonara a femeii grade, determina intrauterin intarzierea cresterii iar aceasta face ca gradele care fumeaza sa fie prite ca grup cu risc crescut. Exista un risc de barotrauma pulmonara pentru nou-nascutul cu mama fumatoare .