Exista nivele mai inalte ale dependentei nicotinice la depresivii fumatori fata de fumatorii fara depresii . Aceasta impune anterior debutului sevra-jului efectuarea de teste cognitivo-comportamentale pentru identificarea indivizilor cu stari depresive. Cei cu depresii majore sunt mai predispusi fumatului si mai dificil de stapanit terapeutic . Exista o corelatie stransa intre fumat si depresii, mai ales la adolescenti. Analiza celor trei momente cand se produce initierea in fumat: rsta mai mica de 12 ani, 13-l9 ani si 19-35 de ani a aratat ca exista 4 categorii de depresii: depresia majora, modul depresiv si istoric de depresie majora, absenta depresiei majore. Magnitudinea fenomenului asocierii intre scala depresiei si initierea in fumat se amplifica usor, o data cu cresterea in rsta.