Ochiul fiind un organ intens vascularizat si foarte bogat inervat dene sensibil la
actiunea tutunului si, in special, a nicotinei. Nicotina are o predilectie de fixare si de atac asupra nerlor si vaselor ochiu-, lui, actiune care a fost verificata experimental.
Leziunea tipica intilnita la ochi, in urma intoxicatiei cu tutun, este
nevrita optica, adica imbolnarea nervului optic. Aceasta nevrita se observa mai frecvent in cazurile cind agismul este asociat cu alcoolismul; marii
fumatori si marii bautori se pling adesea, catre batrinete, de
tulburari de vedere intr-o proportie mult mai mare decit batrinii nefumatori si nebautori, la care leziunile pot fi datorite rstei.
Asemenea tulburari au fost observate si verificate pe 21 de bolna dintr-un numar de 158 de cazuri (Galezovschi), care se datorau numai intoxicatiei agice pure si pe 151 de cazuri ele erau de cauze mixte,
alcoolism si agism.
Un alt oculist a observat in 11 ani de practica medicala tulburari de vedere produse de
tutun la un numar de 104 cazuri, care se manifestau prin oboseli continui in urma scaderii de irigare a retinei.
Alaturi de
sifilisul netratat sau tratat in mod incomplet,
alcoolismul si agismul reprezinta cauzele imediat urmatoare ca frecventa a nevritelor optice. Se considera de unii autori ca
tutunul ar fi prima cauza care ar da la iveala o nevrita optica sifilitica. Aceasta inseamna ca agismul ataca cu mare putere nervul optic al unui om bolnav de
sifilis netratat.
Intoxicatia agica a nervului optic este verificata experimental astfel: in Australia s-au constatat nevrite optice la caii care se hranesc cu frunze de tutun salbatic; caii care pasc asemenea specii de tutun foarte adeseori orbesc de la o rsta destul de tinara.
Tulburarile de vedere la om sint destul de variate. O buna parte din marii fumatori se pling, in afara durerilor nevralgice din regiunea orbitala, si de tulburari de vedere propriu-zise, sub forma unor muste zburatoare care apar in cimpul zual. Aceste
tulburari oculare se observa in prima faza a intoxicatiei cu tutun, cind vederea este normala. Cu timpul si pe masura ce
intoxicatia agica se accentueaza apar si alte tulburari de vedere, care se manifesta sub diverse forme: unii se pling ca vad ca printr-o pinza de paianjen; ei vad mai bine dimineata si seara la asfintitul soarelui decit in timpul zilei; pe linga aceasta incetosare a vederii se instaleaza rapid si o oboseala, apoi o diminuare in vederea apropiata, intoxicatul ne mai putind distinge bine obiectele si diferentia culorile.In concluzie, tutunul produce nu numai
spasme vasculare pe reteaua arterovenoasa a ochiului, ci si leziuni nervoase denumite nevrite optice, care de fapt se instaleaza in urma acestor spasme vasculare^ Examinind reteaua artero-venoasa si nervoasa, s-a constatat ca in cazurile de agism cronic localizat la ochi, vasele retiniene prezentau peretii ingrosati si cu tendinta la obliterare, iar
fibrele nervoase apareau slab dezvoltate si uneori chiar atrofiate, datorita unei irigatii sanguine insuficiente sau datorita unei compresiuni prin tesutul de fibroza, care se instaleaza la acest nivel. O asemenea fibra nervoasa nu mai poate functiona normal si de aici intreaga gama de tulburari de vedere si de dureri pe care le semnaleaza marii fumatori.
a
Sistemul nervos central si periferic, precum si ochiul sint organele cele mai sensibile la actiunea nicotinei. Aceasta reiese din experientele facute pe animale intoxicate cu nicotina, precum si din observatiile asupra batrinilor mari fumatori de tutun. La aceasta se mai adauga si sensibilitatea particulara, indiduala, fata de tutun.