Date generale_____________________________
Un raport OMS arata ca in Europa de Est media sperantei de viata este de 69,6 ani fata de 75,6 ani in tarile din vest (1). Astfel se ajunge, de exemplu, ca tot al 2-lea polonez intre 35-59 de ani sa fie ucis de fumat iar numarul de decese legate de fumat in Europa sa creasca la 1,4 milioane in 1995.
Si tarile dezvoltate platesc un tribut greu si tardiv acestui obicei. Danemarca, de exemplu (1), a avut in cadrul sperantei de viata pe Europa o cadere dramatica, de pe pozitia 10 in 1980 pe locul 18 in 1992, datorita cresterii numarului de decese prin cancere legate de rata crescuta de femei fumatoare.
Consecintele fumatului sunt similare indiferent de gradul de dezvoltare a tarilor respective (2), fara diferente intre saraci si bogati, femei si barbati. Decesele in Europa de Vest sunt in declin ( elul 1) (3) dupa ce s-a inregistrat o crestere progresi intre 1950-l995, cel mai mare impact al epidemiei fiind inregistrat in Europa Centrala si de Est (25% din totalul deceselor legate de fumat).In Europa de Est tutunul provoaca 1/3 din totalitatea deceselor (4). Magnitudinea consecintelor epidemiei de fumat (5;6) se exprima sub forma deceselor premature pentru barbatii de rsta medie (35-69 de ani) iar in aceste tari barbatii pierd in medie 21 de ani din viata. Pentru femei rata este mai mica dar are o crestere dramatica la rsta de 40 de ani; se asteapta in acelasi timp o crestere in urmatorii 20-40 de ani.
Poate nu intamplator exista o prezenta puternica a concernului Philip Morris in Europa Centrala si de Est cu 600 milioane S investite, din care 400 milioane in Republica Ceha (5). La aceasta se adauga o strategie producti similara elaborata de Philip Morris, Reynolds, BAT sau Rothmans de eliminare a micilor intreprinderi si de mentinere a unor fabrici strategice cu reducerea fortei de munca si utilizarea unor masini noi care produc 10000-l2000 de tigari pe minut (5).

Un studiu pe 1 milion de locuitori, in China, o tara in curs de dezvoltare, primul din lume care examineaza la nivel national, hazardul fumatului (8,9) a demonstrat ca daca obiceiul de a fuma persista, tara trebui sa faca fata unei masive epidemii de decese prin fumat. O treime din barbatii tineri vor fi ucisi de fumat, in conditiile in care deja mor 2000/zi din aceasta cauza. in anul 2050 fumatul ucide 8000/zi (adica 1 din 3 barbati suferi din aceasta cauza). Din cei 300 milioane de barbati care acum sunt de 0-29 de ani, cel putin 100 milioane vor fi ucisi de fumat, 1/2 fiind intre 35-60 de ani. Se ajunge la aceasta situatie deoarece in momentul actual, 60% nu stiu ca fumatul poate cauza cancerul pulmonar iar 96% nu cunosc relatia cu bolile cardiace. La tinerele chinezoaice situatia, din motive necunoscute, s-a imbunatatit, incidenta celor care debuteaza ca fumatoare scazand de la 10% in 1950 la 1% in 1998, si aceasta in conditiile in care din decesele cauzate de fumat in China, 45% sunt prin boli cronice pulmonare, 15% prin cancer pulmonar, 5-8% prin cancer de esofag, de stomac, hepatic, accidente sculare cerebrale, boli cardiace si tuberculoza. Daca s-ar opri fumatul in acest moment, V2 din adultii tineri din China ar evita in primul sfert de deceniu 5 milioane de decese iar in al doilea sfert 30 de milioane. Dupa datele Bancii Mondiale, aceste 10 milioane de decese vor depasi mortalitatea indusa de SIDA, tuberculoza si complicatiile de la nastere .In tarile in care sunt raportate decesele legate de fumat (V3 din populatia lumii), in 1985 existau 1,7 milioane de decese anual iar in 1995-2,1 milioane. Mai mult de V2 din decese apartineau grupei de rsta 35-69 de ani. in anul 1990 fumatul a determinat 30% din decesele din tarile dezvoltate apartinand acestei grupe de rsta, la care se adauga 15% din decesele rstnicilor. Fumatul contribuie la 87% din decesele prin cancer pulmonar, 82% din bolile obstructive cronice, 21% din bolile coronariene si 18% din accidentele sculare cerebrale.
Speranta de viata a femeilor din Danemarca este cea mai joasa din Europa; fiecare barbat danez (70% fumatori) si fiecare femeie (58%) au pierdut deja cate 9 ani din speranta de viata .
Amploarea fumatului in China (tara care intotdeauna atrage atentia specialistilor prin marimea si densitatea populatiei sale) imbraca aspecte dramatice . in 1984, 69% din chinezii peste 20 de ani erau fumatori, ceea ce a facut ca epidemiologii sa estimeze ca in anul 2025 vor exista 2 milioane de bolnavi cu afectiuni legate de fumat (900.000 cu cancer pulmonar); riscul la marii fumatori este de 2,2 pentru un cancer, de 9,4 pentru un cancer pulmonar, de 6,7 pentru cancerul cranian si de 1,8 pentru cel de ficat iar riscul relativ de deces este cu 60% mai mare decat la nefumatori. Exista o crestere rapida cu 4,5%/an a ratei de decese prin cancer pulmonar in aceasta tara ; fumatorul chinez este dispus sa cheltuiasca 60% din veniturile personale si 17% din cele familiale pentru a alimenta acest viciu. Si Pakistanul plateste un tribut greu fumatului ; 55% din cancerele barbatilor si 35% din cele ale femeilor sunt atribuite tutunului.
In lume

Un raport OMS specifica intr-un raport cu loare predicti ca: 1/2 din fumatori vor muri la rste medii, pierzand 25 de ani de viata. Fumatul fi responsabil de 62 de milioane de decese in tarile industrializate (1/3 din barbatii de rsta mijlocie si 15% dintre femeile de aceeasi rsta) iar in secolul XXI decesele legate de acest obicei vor creste anual cu 3 milioane. Fara a include decesele generate de fumatul pasiv, la fiecare 10 secunde o persoana moare din cauza fumatului. China, daca persista in politica actuala, avea o enorma epidemie de decese datorate fumatului , cu 1/3 din barbatii tineri ce vor fi eventual ucisi de acest flagel.In Asia si tarile din Pacific , peste 100 milioane de barbati (cu rsta peste 29 de ani) vor muri din cauza fumatului. in timp ce in Marea Britanie decesele la rsta de 35-69 de ani au scazut de la 80.000 la 40.000/anual, raman in lume inca doua cauze majore responsabile de crestere a ratei deceselor: SIDA si fumatul. Prof. Peto estimeaza ca in lume totalul deceselor cauzate de fumat creste de la 4 milioane/an la 10 milioane in anul 2030 iar in Anglia din 1.000 de tineri care continua sa fumeze ca adulti (20 tigari/zi), unul fi ucis, 6 vor muri in accidente de masina si 500 vor muri din cauza tutunului.
Analiza sperantei de viata apreciate ativ la fumatori si nefumatori furnizeaza diferente evocatoare . Astfel, doar 42% din fumatorii de 20 de ani pot spera sa supravietuiasca pana la 73 de ani fata de 78% cat se inregistreaza pentru nefumatorii de aceeasi rsta.
Speranta de viata in Rusia pentru barbati a scazut la 58 de ani ca urmare a investitiilor din industria tutunului a marilor concerne multinationale de tigarete. India are 0, 7 milioane de decese si 1/3 din cancere sunt atribuite tutunului.In Bangladesh, jumatate din decesele prin cancer bronhopulmonar (20.000 cancere/an) sunt atribuite fumatului .
Un alt studiu a demonstrat ca fumatorii de pipa sau trabuc care au facut trecerea in urma cu 20 de ani plecand de la tigari , fumeaza mai putin tutun (8,1 gr/zi fata de 30g/zi), au nivele mai mari ale saturatiei carboxihemoglobinei (1,2% vs 1,0%), fapt care demonstreaza ca inhaleaza mai mult; acesti pacienti au cu 51 % mai multe riscuri de deces fata de cei care nu au fumat, prin cele trei boli capitale: cancerul pulmonar, bolile ischemice cardiace si bolile obstructive pulmonare. Concluzia studiului este cel putin bizara: pentru cei care sunt incapabili de sevraj se recomanda continuarea cu trabuc sau pipa, dar nu trebuie sa uite ca au un risc mai mare de cancer decat nefumatorii sau fumatorii formali.In Polonia, Cehia si Slocia s-a reusit reducerea mortalitattii prin boli cardiosculare cu 30% intre 1991-l996 dar se prezice pentru femei o dublare a mortalitatii prin cancer pulmonar in regiunea Est-Europeana, in urmatorii 15 ani .
In Marea Britanie, un studiu amplu efectuat pe 34.000 de doctori pe o perioada de 40 de ani , a confirmat puternica relatie intre fumat si decesele prin cancer pulmonar sau alte boli pulmonare. in perioada 1971-l991, rata deceselor a fost de 3 ori mai mare la fumatori fata de nefumatori la grupa de rsta 45-64 de ani si de 2 ori la 65-84 de ani; cea mai mare diferenta s-a inregistrat la cei intre 35-69 de ani (20% decese la ne fumatori si 41% la fumatori). A existat, asa cum era de asteptat, o asociere poziti cu decesele prin cancer al gurii, de esofag, faringe, laringe, plaman, pancreas si ca urinara dar si cu bolile respiratorii, sculare, ulcerul peptic, ciroza, suicid, otravire. O asociere negati a fost confirmata cu boala Parkinson. Concluzia cercetatorilor britanici este ca % din fumatori vor fi ucisi de acest obicei.
O cercetare spaniola in Barcelona desfasurata intre 1986-l994 a aratat ca la populatia peste 65 de ani riscul relativ de deces este de 2,11 mai mare la fumatorii curenti si de 1,53 ori mai mare la cei formali fata de nefumatori; parasirea acestui obicei dupa 65 de ani aduce c reducere a riscului de deces la 0,77 fata de cei care continua sa fumeze.In Danemarca, speranta de viata in randul locuitorilor de 75,3 ani este mult mai scazuta decat cea descoperita in tarile nordice, cauza fiind fumatul si in mai mica masura alcoolul .In Lituania 7.100 de decese au fost cauzate in 1991 de fumat si 79% au aparut inainte de 70 de ani, aceasta in conditiile in care 25% din barbati si doar 8% din femei fumeaza.In Bielorusia se inregistreaza, la rste intre 35 - 69 de ani, decese premature datorate fumatului la 40% din barbati si 2% din femei; OMS apreciaza ca pentru 1995, 15.500 de decese sunt atribuite fumatului.In Bulgaria, decesele premature la aceleasi grupe de rsta, datorate fumatului, se intalnesc la 32% din barbati si 2% din femei (in 1995-l1.850 de decese atribuite fumatului) .In Cehoslocia, 42% din barbati si 10% din femei (22.750 decese atribuite fumatului in 1995) decedeaza prematur, cauza fiind fumatul, in Estonia 39% si respectiv 8% (3.000 de decese), in Ungaria (45% si 18%) (33.500 de decese), in Letonia 38% si respectiv 6% (5.300 decese), in Lituania 40% si 3% (6 700 de decese) in Moldo 33% si 0% (4.100 decese), in Polonia 44% si 12% (79.800 decese), in Rusia - 43% si 7% (279.400 decese) iar in Slovenia 42% si 9% (2.900 decese).In Franta , la grupa de rsta peste 65 de ani, un studiu al cohortei pe o perioada de 8 ani a aratat ca mortalitatea este mai mare la fumatorii curenti (38,7%) si la cei formali (38,8%) fata de cei care nu au fumat niciodata (30,5%). Riscul relativ este de 1,7 pentru prima categorie de rstnici si de 1,3 pentru a doua categorie. Toate acestea subliniaza faptul ca pentru cei peste 65 de ani fumatul ramane un factor de risc important, in particular pentru barbati, independent de dispnee care este cunoscuta si ea ca un factor de risc la stnici.In Hong Kong fumatul este responsabil de 19% din totalul deceselor (30% din barbati si 5% din femei), cauzand 1.921 decese in fiecare an prin cancer pulmonar, 1.274 prin boli cronice obstructive, 493 prin accident scular si 417 prin boli ischemice cardiace. Fumatul este in acelasi timp responsabil de 5% din cazurile spitalizate si 4% din consultatiile in ambulator.
Doll si Peto (1994) au aratat ca exista un exces de mortalitate asociat fumatului la doctorii de sex masculin in ultima decada. Un studiu similar efectuat pe populatie in aceeasi perioada a demonstrat ca excesul de mortalitate asociat fumatului a crescut in ultimele decade atat la barbati cat si la femei.
Mortalitatea la femei arata ca acest risc relativ este mai mic decat cel al barbatilor fumatori. Rata deceselor prin cancere pulmonare, boli coronariene, boli obstructive cronice este semnificativ mai mare decat la nefumatoare. Cancerul caracteristic femeii este cancerul cervical. La acesta se adauga cresterea riscului de infarct miocardic la femeile peste 45 de ani, sindromul pre-menstrual, menopauza precoce cu 2-3 ani, lipsa de estrogeni, riscul de osteoporoza oase ca si alte consecinte ( modulul respectiv).

In RomaniaIn tara noastra , desi nu exista preocupari in sensul de a identifica mortalitatea indusa de fumat, se estimeaza de OMS ca in 1995 aproximativ 29.200 de decese au fost datorate acestui obicei. La modulul decese premature (grupa de rsta 35-69 de ani) datorate aceleiasi cauze se considera ca acestea afecteaza 32% din barbati si 7% din femei. O alta estimare efectuata in 1990 raporta fumatul ca responsabil de 24% din totalul cancerelor si de 11% din totalul deceselor inregistrate in acel an.

Costuri; consumuri; consecinte sociale
Costul tutunului pentru societate este suficient de mare pentru a atrage atentia tuturor sectoarelor. Pierderile induse in lume estimate de economistii Bancii Mondiale sunt de 200 miliarde de S din care % in tarile in curs de dezvoltare. in aceste costuri se includ ingrijirea medicala directa, absenteismul de la munca, pierderile prin incendii, scaderea productivitatii, mortalitatea precoce etc. La acestea se pot adauga prejudiciul adus calitatii vietii nu doar al fumatorilor activi ci si al fumatorilor pasivi si suferinta celui in cauza dar si a apropiatilor afectati de pierderea persoanei iubite.
Multe probleme de comunicare exista in diferite tari in domeniul sanatatii intre ministrul sanatatii si alte sectoare . Exemplul personal al parlamentarilor poate fi elocvent (ex. Lituania unde in 1990 guvernul a declarat ca este un "cabinet fara fumat"). Multe guverne nu realizeaza impactul destator al fumatului asupra propriilor economii. De aceea se impune, pentru realizarea unei politici eficiente de control al fumatului, sa ne asiguram ca oficialii sunt informati si convinsi de aceste efecte.
Aceasta sectiune plecand de la o situatie similara existenta si in tara noastra, incearca sa atraga atentia si a guvernului roman asupra efectelor neimplicarii sale in aceasta lupta.
Consumul total per adult in lume ramane in mod remarcabil (2) constant in ultimii 30 de ani desi populatia creste, o data cu cresterea numarului de fumatori si a bolilor si deceselor legate de fumat. in anii '80 consumul a scazut semnificativ in America de Nord, Australia, Noua Zeelanda si in multe tari din Europa de Vest (2), dar a crescut in schimb puternic in multe tari din Europa de Est si de Sud si din Asia, in conditiile in care s-a modificat usor in majoritatea tarilor din Africa si America Latina . Consumul in tari industrializate (36, 37) este static sau in declin datorita avertismentelor asupra pericolelor legate de sanatate, actiunilor guvernului sau grupurilor de influenta. in contrast, in multe tari in curs de dezvoltare, consumul creste rapid, avertismentele asupra impactului fumatului legat de sanatatea individului fiind sarace iar resursele guvernelor fiind minime sau secatuite datorita altor preocupari legate de droguri, malnu-tritie, boli infectioase, etc. OMS estimeaza ca intre 1970-l985 consumul de tigari a crescut in America Latina cu 24%, cu 22% in Asia si cu 42% in Africa, pe cand in aceeasi perioada a scazut cu 9% in SUA si 25% in Marea Britanic
Acolo unde exista scaderi ale consumului (ex. Norvegia) acestea se atribuie unei cresteri constante a preturilor tutunului, scaderii consumului in randul tinerilor datorita campaniilor educationale, restrictiei fumatului in locurile publice, etc.Intre 1972-l992 consumul de tigarete. in tarile in curs de dezvoltare, a crescut cu 60%, cea mai mare crestere inregistrandu-se in Guyana si Nepal (de 241%) urmate de Camerun si China cu 174% si respectiv 160%. in Japonia nzarile au crescut cu 1,1% in 1993, fiind a 5-a crestere consecuti anuala si aceasta corespunzand unei cresteri cu 1,3 % a populatiei adulte.

Extinderea fumatului in tarile in curs de dezvoltare

Dupa al II-lea razboi mondial, SUA a inceput exportul de tutun in cadrul programului "hrana pentru pace" . in 1960, principalele companii vindeau urei duzini de tari. in 1989, 142 de miliarde de tigari manufacturate in SUA erau exportate (o crestere de 24 de miliarde fata de 1988). Asia reprezenta tinta preponderenta. in 1980 , guvernul SUA a impus sanctiuni impotri Japo-, niei, Taiwanului, Coreei de Sud si Thailandei pana la deschiderea pietelor pentru iigarile americane . Toate cele 4 tari au cedat presiunilor, dar Thailanda a Scut apel la "General Agreement on Tariffs and Trade" (GATT) si a castigat dreptul de interzicere in tara a reclamei pentru tigari. Din 1978 insa, concernele americane au luat 16% din piata acestor tari iar ridicarea restrictiilor de import a determinat o crestere dramatica a fumatului (de exemplu in Taiwan consumul a crescut cu 5% intr-un an).
Costurile economice pe care le implica fumatul pentru guverne, industrie si "business", pentru individ si mediul inconjurator sunt enorme. Astfel, Ministerul Sanatatii din China a estimat ca aceasta tara castiga in 1989 4 miliarde $ din taxele de tutun dar costul pentru tara era de 5 miliarde $ .
Pentru guvern costul este dat de: loarea serviciilor medicale, lipsa de terenuri pentru culturi alimentare, lipsa de luta din importul de tigari si de necesarul de curatare a ariilor publice in care fumatul este permis.

Pentru oamenii de afaceri costurile sunt generate de cresterea absenteismului, de decesele premature si de intreruperile de la locurile de munca.
Individul plati pretul necesar cumpararii tigarilor, al pierderii in greutate si al cresterii costurilor pentru ingrijirea sanatatii.
Pentru mediu, aceste costuri se elueaza in defrisarea padurilor pentru ambalarea tigarilor si in incendiile create, majoritatea incendiilor fiind din cauza fumatului . in Anglia au fost in 1992 6.100 incendii cu 252 de decese si 2.700 persoane cu afectiuni induse de arsuri, majoritatea provenind de la materiale utilizate de fumatori.In anii '70, cele 5 tari aflate in topul productiei de tigarete erau: Cuba, SUA, Elvetia, Canada si Marea Britanie, pentru ca in 1992 ele sa fie: Grecia, Japonia, Polonia, Ungaria si Republica Coreea. in 1995, ordinea era: Polonia, Grecia, Ungaria, Japonia si Republica Coreea . Exista insa si tari unde consumul si nzarile sunt in scadere: in Finlanda intre 1993-94 au scazut cu 5% , iar in Spania in 1995 fata de 1994, cu 13% .In Taiwan, unde fumatul costa 1,8 miliarde de dolari (costuri indirecte -l10 milioane dolari), 98% din notele de plata a serviciilor medicale apartin barbatilor iar 48% se achita pentru afectiuni respiratorii . Costurile indirecte sunt estimate a fi mai mari daca s-ar include si absentele temporare de la locul de munca si pierderile de productivitate.In Libia, calculele se fac altfel. Costul unei tigari se apreciaza ca este cel mai mare deoarece fumatorul petrece de 3 ori mai mult timp cu un pachet de 20 de tigari decat in Marea Britanie. in functie de acest criteriu, cele mai scumpe tari pentru fumatori sunt Norvegia, Puerto-Rico si Danemarca.

O crestere de 10% a pretului tutunului are doua efecte:

- o scadere a nzarilor cu 4%
- din randul adolescentilor care cheltuiesc % din banii de buzunar pentru tigari, 48% renunta din cauza pretului tigarilor .
Economia nationala ar putea beneficia, daca fumatul ar diminua, in urmatoarele feluri :
- S-ar reduce costurile provocate de boli si s-ar echilibra balanta costuri per taxe din importurile de tutun
- numarul de locuri de munca ar creste
- individul ar avea un supliment de bani pentru a cumpara alte bunuri care in mod indirect ar determina noi locuri de munca
- de asemenea, s-ar cheltui mai multi bani pentru recreeere, distractie si educatie care ar avea acelasi efect asupra locurilor de munca.
Locul de munca este de asemenea important in disputa intre fumator si nefumator. in SUA , 86% dintre muncitori au fost atrasi in politica de realizare a nefumatorului, prin inducerea unor temeri legate de actiuni legale si de pierderea unui timp suplimentar cu fumatul in timpul pauzelor de masa.In 1996 a aparut o lista a celor mai populare tigari (pachet de tigari) raportate pe tari, o data cu pretul lor si taxele care deri din nzarea cu amanuntul (elul 2).

Preturile si taxele aferente celor mai populare tigari

Australia 2,92 4,50 65%

Austria 2,11 2,84 74%

Belgia 2,39 3,23. 74%

Brazilia 1,06 1,43 74%

Canada 1,97 3,00 66%

Danemarca 4,02 4,75 85%

Finlanda 3,48 4,54 77%

Franta 2,61 3,47 75%

Germania 2,28 3,18 72%

Grecia 1,33 1,82 73%

Flong-Kong 1,76 3,62 49%

Irelanda 4,16 4,94 84%

Italia 1,59 2,17 73%

Olanda 1,94 2,66 73%

Noua Zeelanda 2,79 4,17 66%

Norvegia 5,23 7,05 74%

Portugalia 1,43 1,77 81%

Singapore 1,87 3,72 50%

Africa de Sud 0,47 1,04 45%

Spania 0,81 1,08 75%

Suedia 3,13 4,47 70%

Taiwan 0,62 1,45 43%

Tailanda 0,89 1,58 56%

Anglia 4,30 5,27 82%

SUA 0,66 1,90 35%

Cele mai mari consumuri de tigari din lume per cap de locuitor per zi sunt in Grecia (7,7) fata de Japonia cu 7,3, Polonia cu 6,7 etc.
Aproximativ 1,2 miliarde de dolari au fost platiti fermierilor care culti tutun in cadrul politicii comunitare europene pentru agricultura (mai mult de 5 ori decat loarea pietii pentru produse cu grad inferior). Uniunea Europeana cheltuieste aproximativ 1.000 milioane ECU per an pentru productia de tutun, in contrast cu 1,55 milioane ECU cat achita pentru profilaxia fumatului. Totusi, productia de tutun a scazut intre 1991-l994 de la 430.000 de tone la 328.000 de tone . Fermierii de tutun au primit in medie 7.500 S/an din care le raman dupa achitarea cheltuielilor de productie un profit de 4.500 S. Multi dintre cultitorii din statele mediteraneene produc tutun negru de calitate inferioara la 2 centi/kg dar primesc subsidii de peste 2,56 S/kg. Italia produce aproximativ 50% din cota de tutun a Comunitatii Europene urmata de Grecia cu 30%, Spania cu 10% si Franta cu 7% . SUA produce de doua ori mai mult tutun fata de Europa si o face platind 2% din subsidiile achitate in tarile europene.

Productia de tutun pentru 1996 a fost de 6,50 milioane tone, cu 10% mai mare decat in 1995 (o mare parte se datoreaza expansiunii in China a culturilor). Contributia tarilor in curs de dezvoltare a crescut de la 53% in 1960 la 75% in 1980.
Anul 1997 este primul an cand marile companii (Phillip Morris si RJ Reynolds si BAT) raporteaza scaderi ale veniturilor, dar exista teama ca se vor relua nzarile prin eforturi crescute in tarile in curs de dezvoltare.
Astfel, de exemplu in Cehia, productia de tigarete a crescut cu 17,3% in ultimii 2 ani, costul unui pachet de tigari fiind de 1,1$ fumatorii cheltuind in medie per an 555$ .
O analiza pe termen lung a consumului de tigari in 77 de tari a demonstrat ca piata tigaretelor a crescut intre 1977 si 1991 cand consumul a atins un rf de 4.794 miliarde; dupa 1991 s-a inregistrat un declin al pietei. Consumul anual per adult in lume a inregistrat un declin intre 1980 si 1993 (1603 in 1980, 1585 in 1991 si 1493 in 1993). America de Nord ramane in continuare cu cei mai mari fumatori, iar Africa cu cei mai putin dependenti. Per capita consumul a scazut in toate regiunile din 1980, cu exceptia Asiei unde 39% din populatia adulta fumeaza mai multe tigari decat in 1980. Americanii din nord au redus consumul de tigari cu 34% iar vest-europenii cu 15% intre 1980-l994. Exista insa tari unde s-a inregistrat o crestere a consumului intre 1984-l993 ca de ex: China cu 62,4%, Bulgaria cu 44,1%. Cipru cu 36,9%, Indonezia cu 35,9%, Bolivia cu 26,4%, Portugalia cu 17,3%, Grecia cu 13,9%, Tailanda cu 12,9%, Taiwan cu 6,9%, Norvegia cu 6,7%, Africa de Sud cu 5,6% si Coreea de Sud cu 2,7%. in Norvegia s-a calculat consumul de tigari in grame de tutun per adult cu rsta peste 15 ani : pentru tigari fabricate, era de 561 in 1974/75 si 757 in 1996/97 iar pentru tutun fumat (tigari rulate) era de 1539 si respectiv 796. Aceasta demonstreaza ca exista o crestere a consumului pentru tigarile de fabrica dar o scadere pentru tigarile rulate (o particularitate care persista in aceasta tara). Scaderi dramatice ale consumului de tigari in randul barbatilor s-au produs insa in Algeria in 4 ani, de la 77% la 53%, ca urmare a cresterii cu 400% a preturilor.
China este cel mai mare cultitor de tutun (45% din cele 8 milioane de tone cultite in lume anual) . Si Filipine culti tutun pe 1,4% din suprafata arabila, producand 1,1% din tutunul mondial. Importul de tutun reprezinta cu toate acestea in aceasta tara 0,4%o din totalul importurilor iar companiile transnationale controleaza 67% din piata locala. Aceste date sunt in stransa corelatie cu prelenta fumatului (43% la barbati si 37% la femei) si cu impactul asupra unor subgrupuri (63% medici fumatori si 37% din doctorite, 38% fumand in fata pacientilor) dar si cu cresterea mortalitatii prin cancer pulmonar de la 2,5A/000 in 1960-64 la 13,2700o intre 1980 - 84 la barbati, si de la 1,4 la 4,3A/000 la femei .

Consecinte

Impactul asupra sanatatii

Pentru a atinge un rf al efectelor asupra sanatatii, fumatul necesita in medie 30 de ani . Bolile induse de fumat duc la o crestere rapida si constanta a morbiditatii si mortalitatii care se coreleaza cu consumurile.
Tutunul este asociat cu mai multe consecinte si efecte decat alte produse . Un studiu care a estimat costurile sociale in Ontario (Canada) a aratat ca totalul costurilor legate de folosirea tutunului in 1988 au fost de 3,623 miliarde de dolari; el a fost responsabil de 14% din decesele adultilor, 5% din zilele de incapacitate de munca, 14% din zilele de spitalizare si 3% din totalul vizitelor medicilor. Fata de 1979, costul consecintelor folosirii tutunului a crescut cu 25%. in 1995, lumea a pierdut 200 miliarde de dolari datorita utilizarii tutunului ; acest "dezastru economic" putea fi evitat prin actiunile antifumat care salveaza atat vieti cat si bani.
Rusia plateste un tribut greu fumatului prin cresterea deceselor, de la 378.000 la 500.000, care s-a inregistrat intre 1985-l995 . De fapt, recent s-a aratat ca piata republicilor ex-sovietice a depasit piata asiatica , consumul crescand cu 2,6% in 1997 fata de Asia unde a fost de doar 0,22%. Rusia si tarile din fostul bloc sovietic reprezinta a Ii-a piata pentru R.J.Reynolds, producand prin nzari in 1997 un profit de 80 milioane S. Totusi, o data cu degringolada economica din Rusia, nzarile au scazut deoarece populatia nu-si mai poate permite luxul de a fuma. Scaderea consumului in Asia este atribuita scaderii cu 0,7% in 1997 a consumului din China, in ciuda cresterilor inregistrate (de 3,1% intre 1996-97) in Asia de Sud-Est (Brunei, Cambodgia, Indonesia, Laos, Malaiezia, Singapore, Thailanda etc).
OMS prezice o crestere cu 33% a cancerului pulmonar la femeile din tarile Uniunii Europene in anul 2005. Incidenta cancerului se dubla in majoritatea tarilor o data cu fumatul, dieta saraca si modificarile stilului de viata. Aceasta urmareste lul de cresteri ale nzarilor inregistrat in lume . Vanzarile in 1996 au fost de 308 miliarde S (o crestere de 19,6% fata de 1992); China are cea mai mare crestere (41% intre 1992-l996), cota sa din nzarile in lume crescand de la 25,8% in 1992 la 31,5% in 1996. in China 50 milioane de copii care traiesc actualmente vor muri in viitor prin boli induse de fumat. Global, folosirea tutunului este responsabila de aproximativ 2,5 milioane decese/per an iar in 2020 creste la 10 milioane (cele mai multe victime fiind din tarile in curs de dezvoltare).
OMS a avertizat inca din 1979 ca in absenta actiunilor puternice si efective ale guvernelor, epidemia de fumat se extinde in toate tarile exacerband problemele de sanatate.