SIMPTOME

a senzatie de plenitudine la nilul fetei.

a apasare in spatele ochilor.

a obstructie nazala, dificultate de a respira pe nas.

a un miros urat in nas.

a secretie postnazala.

a febra (posibil).

a dureri de dinti (posibil).

CHEMATI MEDICUL DACA:

a sinuzita evolueaza catre o inflamatie a tesuturilor din jurul ochiului (celulita orbitara), ce poate provoca leziuni ale ochiului si nervilor faciali.

a afectiunea nu se amelioreaza in decurs de 7 zile.

a sinuzita recidiaza de mai mult de trei ori intr-un an, iar perioadele dintre episoadele acute devin tot mai scurte; este posibil sa ati o infectie cronica ce se poate agrava.
Sinuzita este o infectie sau inflamatie a sinusurilor, buzunarele pline cu aer din interiorul oaselor fetei. Una dintre cele mai frecnte acuze in Statele Unite, sinuzita afecteaza pana la 30-50 de milioane de americani pe an. Unii cercetatori estimeaza ca pana la 14% din populatia tarii sufera de sinuzita cronica (de lunga durata).
Dintre loate componentele misterioase ale organismului uman, sinusurile sunt printre cele mai stranii. Unii oameni de stiinta considera ca sinusurile functioneaza in principal ca fabrici de mu-cus pentru nas si faringe. Altii spun c a aceste camere goale ajuta la incalzirea acrului pe care il
respiram, iar altii considera ca ele exista numai pentru a face craniul mai usor.
Toti oamenii au patru perechi de sinusuri ( caseta de la . 655), care se afla in legatura cu caile nazale printr-o serie de orificii si interconexiuni. Mucusul se formeaza pe suprafetele sinusurilor, care sunt de asemenea acoperite cu perisori minusculi numiti cili. Cand respiram, mucusul capteaza praful intrat o data cu aerul, apoi cilii imping mucusul in afara prin niste deschizaturi minuscule ce au rolul de tuburi de drenaj. Aceste deschizaturi, cunoscute sub numele de ostiumuri, sunt foarte mici, in unele cazuri avand diametrul de numai cativa milimetri. in timp ce sinusurile frontale, sfenoidale si etmoidale au ostiile in partea de jos, sinusurile maxilare au ostiile in partea de sus. In consecinta, mucusul trebuie sa dreneze in sus din aceste cavitati, impotriva atractiei gravitationale. Dat fiind ca oamenii merg in pozitie rticala, nu este de mirare ca problemele sinusurilor sunt frecnte.

CAUZE
Sinuzita apare atunci cand mucoasa producatoare de mucus a sinusurilor devine inflamata, iar de departe cea mai frecnta cauza a acestei afectiuni este blocarea ostiilor. O data aceste deschizaturi astupate, materialul strain nu mai poate fi expulzat, nilurile de oxigen scad abrupt, iar bacteriile din cavitatea nazala aluneca in sinusuri provocand edematierea si umplerea cu puroi a peretilor sinusurilor. Daca infectia nu dispare, organismul trimite celule de combatere a bolilor pentru a distruge bacteriile. Din nefericire, acesti paznici bine intentionati pot provoca ei insisi leziuni considerabile ale peretilor sinusurilor. Celulele de aparare pot leza cilii, structurile filiforme ce ajuta la expulzarea corpilor straini. Mai mult, cicatricile cu care se soldeaza aceste batalii celulare pot conduce la formarea de ulceratii. De asemenea, in interiorul nasului pot apare formatiuni de dimensiuni mari, in forma de ciuperca, numite polipi nazali; acestea impiedica respiratia normala si pregatesc terenul pentru alte probleme. Aproape invariabil, bacteriile invadatoare se extind si colonizeaza si sinusurile adiacente. De fapt, peste 40% din toti pacientii cu sinuzita au mai mult de o pereche de sinusuri afectate. Cea mai frecnta cauza de blocare a ostiilor este o infectie virala a cailor respiratorii superioare, precum guturaiul sau gripa. Aceste tulburari cresc cantitatea de secretii din caile nazale, provoaca edematierea peretilor sinusurilor si disfunctii ale cililor. Reactiile alergice pot aa acelasi efect. Febra fanului duce deseori la sinuzita, insa si alergiile la praf, par de animal, alimente, fum si alti poluanti, pot declansa reactii ce conduc la blocarea sinusurilor.In unele cazuri, ostiile sunt blocate din cauza unor caracteristice anatomice neobisnuite - polipi nazali preexistenti, o deviere de sept, corpi straini sau tumori. Anumite boli, inclusiv diabetul si infectia HIV, pot genera o predispozitie la sinuzita, iar persoanele cu mucus de slaba calitate si disfunctii ciliare, precum pacientii cu fibroza chistica, au o probabilitate peste medie de a fi afectati. Sinuzita este de asemenea frecnta la persoanele cu amigdalita cronica si probleme adenoidiene.
PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC
In majoritatea cazurilor, medicii pun diagnosticul de sinuzita pe baza "impresiei clinice" sau sumei totale a simptomelor dumneavoastra, antecedentelor medicale si rezultatelor unui examen fizic. Unii medici prefera sa rifice aceasta impresie printr-un test numit transiluminare. In aceasta procedura, medicul lumineaza cu o lanterna speciala interiorul nasului dumneavoastra si examineaza plafonul bucal pentru semne de congestie a sinusurilor. Din nefericire, transiluminarea poate sa nu detecteze o infectie intr-un sinus profund, aflat la distanta. Medicul dumneavoastra mai poate solicita si o radiografie a sinusurilor, insa chiar si aceasta tehnica poate sa nu fie suficient de sensibila pentru a detecta o infectie profunda.
Medicii pleaca deseori de la presupunerea ca ati sinuzita si prescriu medicamente in consecinta. Daca organismul dumneavoastra nu reactioneaza dupa mai multe incercari, ei incep alte teste. Un olorinolaringolog (medic de nas, gat si urechi) poate introduce un tub minuscul in nasul
dumneavoastra, examinandu-va sinusurile direct, procedura cunoscuta sub numele de endoscopie. O tomografie computerizata poate vizualiza edemul din sinusurile profunde si poate decela orice anomalii anatomice, insa nici aceste explorari nu sunt intotdeauna precise.

TRATAMENT

Scopul celor mai multe dintre tratamente este deschiderea sinusurilor si resilirea drenajului adecvat. Daca sinusurile sunt infectate cu bacterii, este important ca microorganismele patogene sa fie distruse inainte de a provoca leziuni mai gra sau de a se extinde la alte sinusuri.

MEDICINA CONVENTIONALAInainte de a incepe sa tratati sinuzita, asigu-rati-va ca o ati in realitate; sinuzita poate fi dificil de diferentiat de o infectie a cailor respiratorii superioare, o patologie dentara, astm sau chiar cefalee.
Microbii care invadeaza cel mai adesea sinusurile se gasesc frecnt in nas si faringe - Strep-tocoecus pneumoniae si Hemophiius influenzae (H. fiu). Acesti germeni patogeni raspund de obicei la antibiotice uzuale, ca ampicilina si amoxicilina. Totusi, deoarece anumite tulpini de H. fiu au capatat rezistenta la amoxicilina, unii medici prescriu alte medicamente, ca trimetoprim-sulfa-metoxazolul, cefaclorul si amoxicilina-clavula-nat. Optiuni mai costisitoare sunt loracarbeful, azitromicina si claritromicina.

Tratamentul dureaza de obicei 7-l4 zile in cazurile acute si 2-3 saptamani in cazurile cronice sau recidivante. ATENTIE: intreruperea prematura a tratamentului cu antibiotice poate creste durata sau seritatea infectiei.
Pe langa antibiotice, multi medici prescriu cor-ticosteroizi, precum beclometazona sau triamci-nolonul pe cale inhalatorie, pentru a reduce infla-matia si a deschide sinusurile, astfel incat sa poata drena. Decongestile pol de asemenea reduce edemul si ajuta la curatarea sinusurilor. Majoritatea medicilor prefera decongestile orale, precum pseudoefedrina, in defavoarea spray-urilor nazale ca oximetazolina, deoarece spray-urile pot genera obisnuinta daca sunt folosite mai mult de trei zile.
Medicamentele ce contin guaifenezina sunt folosite pentru a fragmenta mucusul dur, incrustat pe peretii sinusurilor, insa in general nu au prea mare efect. Antihislamicele nu sunt de obicei prescrise in sinuzila deoarece au tendinta sa ingroase mucusul si sa ingreuneze astfel drenarea acestuia din sinusurile supraincarcate. Antihista-minicele pot aduce o anume ameliorare, totusi, daca afectiunea dumneavoastra este provocata de o alergie.
Cand sinuzita devine cronica si alte remedii esueaza, medicii pot sugera o spalatura a sinusurilor sau o interntie chirurgicala. Spalaturile, in cursul carora medicul foloseste o solutie de ser fiziologic steril pentru a curata caile nazale, suni rareori efecluate astazi. In locul acestora sunt preferate tehnicile chirurgicale precum antrosto-mia, ce implica forarea unui orificiu in partea de jos a sinusului frontal, pentru a imbunatati drenajul. O alta procedura, chirurgia endoscopica a sinusurilor, utilizeaza introducerea unui mic pe-riscop prin nas. Acest periscop nu numai ca permite medicilor sa vada interiorul cavitatilor nazale, ci serste si la deblocarea cailor nazale obstruate si la indepartarea celulelor moarte din peretii sinusurilor. intre 80% si 90% din pacienti semnaleaza ameliorarea moderata sau totala a simptomelor in urma chirurgiei endoscopice. Printre efectele secundare extrem de rare ale acestei tehnici se numara meningita, orbirea sau derea dubla ("Vedere, probleme").

MEDICINA ALTERNATIVA

Multe dintre terapiile alternati incearca sa amelioreze durerea din sinuzita si sa deschida sinusurile pentru a fi drenate. Altele vizeaza combaterea infectiei prin stimularea sistemului imunitar.

PRESOPUNCTURA

Apasarea blanda in anumite puncte de pe fata si maini poate contribui la ameliorarea durerii din sinuzita ( caseta, . 650).

ACUPUNCTURA

Un acupunctor va stimula intr-o maniera moderata dirse puncte specifice - suprarenale, fainte, interiorul nasului, plaman si tesutul din jurul sinusurilor- pentru a ajuta la drenarea sinusurilor.

AROMOTERAPIA

Inhalatiile cu eucalipt, pin sau cimbrisor pot ajuta la degajarea sinusurilor dumneavoastra obstruate. Puteti de asemenea ameliora simptomele tinand deasupra sinusurilor un saculet cu mentol sau cu eucalipt. Alte sugestii: tamponati bland caile nazale cu ulei de portocale amare sau masa-ti-va fata cu esenta de lavanda amestecata cu ulei getal.

PLANTELE CHINEZESTI

Compozitia exacta a unei mixturi prescrise depinde de natura "fierbinte" (acuta sau infectioasa) sau "rece" (cronica sau alergica) a sinuzitei. in ambele cazuri, preparatul poate include ta chinezeasca ephedra (Ephedra sinica), un decon-gestiv. (Nu folositi ephedra daca ati hipertensiune sau boli de inima.) Mai multe te chinezesti sunt de asemenea utile in ameliorarea simptomelor sinuzitei. Printre acestea se numara capri-foiul (Conicera japonica), bulbul de lalea-peslrita (Fritillaria cirrhosa), coaja de mandarina (Cilrusreticulata), fructul de ghimpe (Xanthium Sibiri-cum) si floarea de magnolie (Magnolia liliflora).

FITOTERAPIA

S-a aratat, in studii controlate, ca letele de bromelaina reduc inflamatia, secretia nazala, ce-faleea si dificultatile respiratorii. Va puteti stimula sistemul imunitar cu echinacea {Echinacea spp.), goldenseal (Hydrastis canadensis) sau usturoi {Allium salivum), de preferinta crud. Inhalatiile cu aburi de ceai de cuisoare (Syzygium aromaticum) sau ceai de radacina de ghimber (Zingiber offi-cinale) aduc de asemenea o anumita usurare. Pentru a combate producerea excesiva de mucus, fitoterapeutii sugereaza floarea de soc (Sambucus nigra), si lunii (Euphrasia officinalis), nalba (Althaea officinalis) sau splinuja (Solidago virgaurea).

HOMEOPATIA

Homeopatii recomanda remedii specifice pentru dirsele tipuri de disconfort cauzate de sinuzita. in sinuzita acuta cu mucus gros, filant si dureri in obraji sau la radacina nasului folositi Kali bichro-micum (30 O o data sau de 2 ori pe zi. in sinuzita cu dureri faciale intense, frisoane alternativ cu transpiratii si secretie galben-rzuie nazala si bucala,_folositi Mcrcurius vivus (30 O de doua ori pe zi. in sinuzita acuta cu secretie limpede si subtire, stranut, cefalee si nas infundat pe timpul noptii, folositi Nux vomica (30 CH) de doua ori pe zi. in sinuzita cu secretie nazala galbena sau rde, insotita de o stare generala proasta si lipsa de sete, folositi Pulsatilla (30 CH) de doua ori pe zi. Daca simptomele se prelungesc mai mult de doua zile, cereti sfatul unui homeopat profesionist.

ALIMENTATIE Sl DIETA
O alimentatie sanatoasa, de buna calitate, ce contine fructe si legume rzi crude, poate contribui la stimularea secretiilor si combaterea sinu-zitei. De asemenea, nutritionistii sugereaza urmatoarele suplimente nutriti: vitamina C, 500 mg la fiecare doua ore; bioflavonoide, 1 gram pe zi; beta caroten (vitamina A), 25000 UI pe zi si lete cu zinc, 23 mg la fiecare 2 ore pe timp de zi, timp de pana la o saptamana. Stati departe de alimentele despre care banuiti ca ar putea declansa o reactie alergica.
CE PUTETI FACE ACASA
a Inhalati aburii dintr-un vaporizator, un umidi-ficator, un ameslec de apa fierbinte si otet sau chiar o ceasca de ceai sau cafea. Aburul este unul dintre cele mai bune si mai putin costisitoare remedii pentru deblocarea sinusurilor.
a Puneti comprese calde pe nas pentru a ajuta la deschiderea sinusurilor.

a Beti lichide din belsug.

PREVENIRE

Este dificil sa preniti sinuzita, insa puteti reduce probabilitatea de infectare a sinusurilor. in primul rand, evitati substantele alergenice. Aler-geni la care oamenii adesea nici nu se gandesc sunt praful din paturile lor si anumite alimente, precum produsele lactate si graul. Ori de cate ori este posibil, evitati fumul de tigara. Nota: persoanele cu diabet, fibroza chislica si alte boli pot fi predispuse la sinuzita. Pentru ajutor in prenirea infectiilor respiratorii, "Guturaiul" si "Gripa".

PRESOPUNCTURA

1 Apasarea punctelor IG20 poate contribui la ameliorarea durerii, congestiei si edemului din sinuzita. Cu degetele aratatoare, apasati bland punctele de o parte si de alta a nasului. Apasati de jos in sus, sub pometii obrajilor. Respirati adanc si mentineti timp de un minut.
2 Pentru a ameliora durerea de cap si congestia, incercati sa apasati IG4. Cu policele drept, apasati in spatiul dintre degetul mare si cel aratator de la mana stanga. Mentineti timp de un minut, apoi repetati la cealalta mana. (Nu folositi acest punct daca sunteti insarcinata.)