Denumirea bolii deriva de la cuntele Athere (fiertura, terci) si sklerosis (ingrosare, intarire). Esenta bolii consta deci in ingrosarea peretilor arteriali datorita depunerii pe peretele interior al arterelor a unui strat de colesterol, care micsoreaza lumenul acestora. Consecinta va fi o reducere a cantitatii de singe care trece catre diferitele tesuturi prin aceste vase cu diametrul intern micsorat.
Ateroscleroza este semnalata din cele mai vechi timpuri. Unii au constatat-o pe mumiile egiptene si peruene. Hipocrate si alti autori din antichitate descriu louri clinice care azi pot fi interpretate ca datorite aterosclerozei (infarct miocardic, angina pectorala de efort).
Factorii care produc ateroscleroza sint cunoscuti numai in parte. Se stie, de exemplu, ca ereditatea, obezitatea, alimentatia excesiva cu grasimi si sare, sedentarismul, diabetul, hipotiroidismul antreneaza tulburari ce duc la ateroscleroza. Acesti factori genereaza o serie de perturbari meolice in organism, printre care cea mai importanta este meolismul grasimilor, ce duc treptat de-a lungul anilor la degenerarea peretelui arterial. Un factor cu importanta deosebita este si predispozitia ereditara a indidului care se edentiaza prin aparitia precoce in unele familii a tulburarilor si leziunilor de ateroscleroza. Rezulta ca ateroscleroza este o afectiune cu cauze multiple. Acestea se influenteaza reciproc, potentindu-si efectul.
Profilaxia aterosclerozei incepe cu multi ani inainte de aparitia tulburarilor si complicatiilor, deoarece leziunile arteriale se produc foarte incet, fara ca bolnavul sa aiba vreo tulburare.
Dozarea colesterolului pare ca este cea mai importanta metoda pentru a edentia tulburarea meolica caracteristica aterosclerozei. Aceasta faza premergatoare este cea mai potrita pentru profi laxia leziunilor arteriale. Subliniem ca o singura dozare de colesterol nu are valoare in silirea unui diagnostic de hipercolesterolemie. Se recomanda deseori repetari ale determinarii colesterolului din singe ca si a altor fractiuni lipidice pentru silirea tipului de crestere a grasimilor din singe, care raspund in mod diferit la masurile terapeutice.
In general, factorii multipli care duc la ateroscleroza se leaga de modul de ata al indidului.Incordarile si tensiunile nervoase prelungite pot avea un efect daunator asupra starii arterelor prin cresterea presiunii arteriale si prin tulburarile meolismului. Se recomanda un mod placut si recreativ de a petrece timpul liber, ore suficiente de somn, concedii petrecute in localitati de munte. De un ajutor deosebit in calmarea starii nervoase este folosirea rationala a medicatiei linistitoare (meprobamat, napoton, hidroxizina, diazepam), dupa sfatul medicului.
Sedentarismul, care predispune la obezitate, determina incetinirea circulatiei si antreneaza tulburari de meolism, in special al colesterolului. Se recomanda miscare si actitate usoara, rationala, in timpul liber, bolnai vor face plimbari in aer liber, vor practica sporturi usoare si recreative : pescuit, ciclism, tenis, calarie. Se recomanda acestor bolna gimnastica medicala, masajul, in special pentru persoane obeze, hidroterapia blinda. in timpul concediilor de odihna sau concediilor medicale, bolnai vor merge pentru hidroterapie carbogazoasa sau sulfuroasa odata in statiunile indicate in aceasta directie : Buzias, Vatra Dornei, Herculane, Tusnad, Covasna.
Alimentatia este factorul cel mai important in actiunea de profilaxie a aterosclerozei si a complicatiilor ei. Observatiile pe loturi mari de populatie arata ca excesul de grasimi da alimentatie

in special colesterol

precipita depunerile pe peretele arterial, degradeaza arterele si duce la aparitia leziunilor arteriale. in reglementarea regimului alimentar bolnai se vor conforma urmatoarelor principii :
sa nu depaseasca greutatea ideala, deoarece supragreutatea si obezitatea, pe linga faptul ca ingreuiaza circulatia, produc tulburari meolice ate-rogene ;
asigurarea unui echilibru al principiilor alimentare si utilizarea rationala a regimurilor care scad grasimile in singe ,a
reducerea cantitatii de sare are importanta si in regimul alimentar al obezitatii si hipertensiunii arteriale, boli cu care ateroscleroza se asociaza.
Un alt factor pe care trebuie sa-l avem in vedere in profilaxia aterosclerozei este corectarea unor stari patologice ce se asociaza cu aceasta : obezitatea, diabetul, insuficienta tiroidiana, hipertensiunea arteriala

asociatii care grabesc ritmul de dezvoltare al aterosclerozei. De aceea, in ul profilactic al aterosclerozei se va include : combaterea obezitatii (prin regimul alimentar), a hipertensiunii arteriale (prin tratamentul de scadere a cifrelor tensionale), a insuficientei tiroidiene (prin extracte tiroidiene), a diabetului zaharat (prin regim alimentar si medicatie antidiabetica).
Tratamentul medicamentos poate fi aplicat, ca adjuvant, pe linga tratamentul general in profilaxia aterosclerozei, mai ales la cei predispusi sau in anumite perioade din ata cunoscute ca inregistrind un risc ridicat. in profilaxia aterosclerozei tratamentul medicamentos se adreseaza hiperlipidemiei (cresterea concentratiei de colesterol din singe si a altor modificari). Este utilizata medicatia hipocolesterole-mianta-hipolipemianta. Astfel de preparate (Clofi-brat, Liposil) au o eficienta partiala in controlul concentratiei crescute de grasimi. Se apreciaza ca administrarea lor indelungata poate reduce cu aproximativ 30% valorile crescute ale grasimilor in singe. Totusi, eficienta acestor medicamente este prezenta numai in conditiile unui regim riguros de scadere a grasimilor in singe, iar pe de alta parte tratamentul trobuie sa fie indelungat sau permanent. Daca nu se obtin rezultate cu aceste medicamente dupa 34 luni de tratament continuu nu se recomanda continuarea tratamentului.
Una din cele mai importante localizari ale aterosclerozei este cea pe arterele coronare ale inimii, ce se poate traduce prin accesele dureroase de angina pectorala. Accesul de angina pectorala apare de regula in cursul unui efort si se manifesta ca o durere olenta constrictiva in regiunea inimii, ce dispare obisnuit odata cu incetarea efortului. Angina pectorala este o boala periculoasa pentru ca in cursul unui acces dureros poate sa apara infarctul miocardic, cu toate consecintele sale.
Bolnai suferinzi de angina pectorala se vor conforma tuturor regulilor de profilaxie a ateroscle-rozei,- respectarea acestor sfaturi poate opri intinderea aterosclerozei pe coronarele inimii si contribuie astfel la prevenirea sau intirzierea aparitiei infarctului miocardic.
Este mai important a preveni o criza anginoasa decit a trata durerea. Bolnavul trebuie sa stie ca printre cauzele declansatoare ale durerii, afara de efortul fizic, se enumera : emotiile de orice fel, frigul, fumatul, alimentatia excesiva, constipatia, balonarea, baia rece. De aceea el trebuie sa ete aceste circumstante, impunindu-si un mod de ata adecvat situatiei sale de boala. Luarea zilnica de medicamente linistitoare (napoton, meprobamat) este de recomandat pacientilor cu stari de tensiune psihoemotionala. Recomandam bolnalor sa ete mesele bogate (sa excluda alimentatia ce fermenteaza) si constipatia. Subliniem ca fumatul este periculos, putind declansa crize puternice si de aceea sfatuim pe bolna sa-l abandoneze complet. Recomandam de asemenea etarea bailor prea calde sau prea reci. Luarea preventiva a letei de nitroglicerina este de recomandat in toate imprejurarile ce ar putea ocaziona criza si ce nu pot fi etate.

Amintim bolnalor ca daca criza de angina pectorala apare in repaus, dureaza mai mult de 10 minute si nu cedeaza prompt in citeva minute, la luarea de nitroglicerina, trebuie sa fie anuntat imediat medicul pentru a aprecia situatia si a exclude un eventual infarct miocardic. In aceasta stare bolnavul va ramine in repaus in locul in care se afla, deoarece miscarea, efortul ar putea inrautati criza.
S-a observat ca majoritatea complicatiilor grave din infarctul miocardic acut surn in primele patru ore de la debutul dureros. Din aceste motive se insista astazi ca acesti bolna sa ajunga in unitatile spitalicesti in decursul acestui interval. S-a constatat ca un factor de intirziere este, adesea, decizia bolnavului sau a apartinatorilor apropiati de a amina internarea asteptind ca durerea sa treaca. Este foarte important ca in cazul unei dureri anginoase ce nu raspunde la nitroglicerina, asa cum am amintit, bolnavul sa cheme medicul sau serciul de salvare.In faza acuta a bolii repausul la pat este obligatoriu. Durata repausului variaza de la 34 sap-tamini in formele usoare la 56 saptamini in unele forme in care infarctul a produs leziuni mai intinse si pentru a caror ndecare este mai util si mai prudent sa se prelungeasca timpul de repaus la pat. in aceasta perioada bolnavul este sub supraveghere medicala.
Credinta potrit careia infarctul este o boala care creeaza o invaliditate grava, care condamna omul la inactitate, este profund eronata si trebuie combatuta.
, Nenumarate sint exemplele de bolna care dupa ce au avut infarct de miocard, urmind cu intelepciune si cu un deosebit simt al disciplinei prescriptiile si sfaturile medicului, au depasit cu deplin succes handicapul produs de boala.
O problema delicata pe care nici medicii, nici pacientii nu o abordeaza este actitatea sexuala la bolnai coronarieni, in special dupa infarctul miocardic acut.
O data cu reabilitarea fizica a bolnavului este facilitata si toleranta fata de actitatea sexuala. Bolnavul va duce o ata sexuala normala, etind stressurile supraadaugate, legate de imprejurari nefavorabile. Aceasta se bazeaza pe teste de efort, care indica un raspuns asemanator din partea aparatului cardiovascular, in cursul actului sexual si in timpul actitatii ocupationale obisnuite. Nu exista o justificare a fricii fata de moartea subita in cursul actului sexual.