Dean Ornish si colaboratorii din San Francisco, SUA, au efectuat un studiu, intitulat 'The Lifestyle Heart Trial\" (Testul stilului de ata pentru inima). In loc de 200-250 mg colesterol, autorii au permis numai 5 mg, iar grasimile reprezentau, in loc de 25% numai 10% din aportul caloric total. Iata rezultatele dupa un an:
a colesterolemia totala a scazut cu 24%;
a LDL a scazut cu 37%;
a leziunile aterosclerotice au regresat in 82% dintre cazuri;
a leziunile au ramas stationare in 14% dintre cazuri;
a leziunile au progresat in 4% dintre cazuri.

Sa retinem scaderea remarcabila a colesterolemiei totale si a LDL (colesterolul 'rau\"), desi, la inceperea cercetarii, aceste persoane respectau deja regimul 'restrictiv\" cu 31,5% grasimi din aportul total de calorii, si 213 mg colesterol/zi. Rezultatele cele mai bune s-au obtinut la persoanele cu stenozele arteriale cele mai mari. in cazul stenozelor de peste 50%, s-a obtinut o marire a lumenului vascular de 5,3%, insa fluxul sangn a crescut cu 23%. Observati cum o schimbare procentuala mica, in diametrul stenozei, a dus la o crestere mare a fluxului sangn.

Aceasta pentru ca, matematic vorbind, rata fluxului sangn este proportionala cu modificarea diametrului la puterea a patra. Si toate acestea numai in 12 luni. inainte de publicarea acestui studiu, acum 15 ani (Lancet 1990; 336:129-l33), medicii nu credeau in posibilitatea regresiunii placilor de aterom prin modificarile stilului de ata. Dar nici cu ajutorul medicamentelor nu s-a putut documenta o retrocedare a stenozelor inainte de Lifestyle Heart Trial. Ornish a aratat nu numai ca regresiunea este posibila intr-un timp scurt, ci si faptul ca poate surveni fara nici un medicament, demonstrand ce se poate intampla daca se accepta un stil de ata cu o alimentatie excelenta. Dieta lui Ornish nu continea produse animale, cu exceptia unui albus de ou si a unei cani de lapte degresat pe zi. Glucidele complexe reprezentau 75% din aportul caloric total, proteinele, cel mult 15%, grasimile 10%, colesterol permis fiind de cel mult 5 mg/zi. Cofeina era interzisa, in schimb nu exista nici o restrictie calorica.
In afara alimentatiei, aproape exclusiv vegetariene, pacientii au parasit fumatul, efectuau exercitii fizice moderate, cu regularitate, urmau un curs de combatere a stresului si erau sprijiniti emotional si social. Rezultatele excelente au determinat prelungirea studiului inca patru ani, obtinandu-se o ameliorare semnificativa, in atie cu situatia la un an si cu grupul de control, care respecta regimul 'restrictiv\" prescris de alti medici.
Filozoful Alfred Whitehead a scris ca 'lumea nu se preocupa de lucrurile obisnuite; este nevoie de o minte cu totul deosebita, pentru a analiza ceea ce este vadit sau edent\". Aceasta afirmatie se aplica la problema aterosclerozei si la studiile ce dovedesc regresiunea ei. Lucrarea lui Ornish ofera un bun exemplu despre ce poate face o minte neobisnuita cu ceva absolut clar.

Dar Ornish nu este singurul care recomanda un regim foarte sarac in grasimi. Cercetatorii de la Centrul pentru Prevenirea si Regresiunea Aterosclerozei, de la Universitatea Texas, Houston, SUA, in colaborare cu cei de la Universitatea Chiba, Japonia, au publicat o lucrare efectuata asupra a 409 pacienti cu boala coronariana, in care arata ca schimbarea stilului de ata cu un regim foarte sarac in grasimi (sub 10% din aportul caloric total) si cu medicamente care scad lipidele sangne, in decurs de 5 ani, a ameliorat mult circulatia coronariana si a redus cu 67% decesele prin infarct, in atie cu persoanele care luau doar medicamentele hipocoleste-rolemiante. (JAm Coli Cardiol 2003; 41; 263-272)

Remarcati ca regimul foarte sarac in grasimi (sub 10%) nu e considerat ca fiind primejdios sanatatii si poate fi respectat multi ani.
Ateroscleroza constituie principala cauza de mortalitate, nu numai in tarile industriale, ci si in cele in curs de dezvoltare (Pakistan, India, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka). Fiecare medic stie aceasta si totusi cei mai multi dintre noi tratam simptomele bolii, in loc sa inlaturam cauza. in mod indiscuil, in majoritatea cazurilor, de na este stilul de ata. Iar personalul medical isi pierde timpul si energiile, in eforturile aproape supraomenesti, de a aduna apa de pe dusumea, fara a observa robinetul curgand. Acum, cand ceea ce este vadit a fost demonstrat, este timpul ca bolnai de inima sa-si schimbe stilul de ata, inainte de a fi prea tarziu.