ANEVRISMUL DE AORTA
Largire anormala a aortei toracice sau abdominale; la nivelul aortei descendente, cel mai adesea secundara necrozei chislicc mediale sau atcrosclerozei; anevrismelc aortei toracice descendente si abdominale sint in principal atero-scleroticc.
ANAMNEZA Poale fi clinic mut. daranevrismele aortei toracice dau adeseori dureri toracice profunde, difuze, disfagie, raguscala, hemoptizie,
tuse uscata; anevrismcle abdominale produc dureri abdominale sau trombocmbolii ale extremitatilor inferioare.
EXAMEN FIZIC Anevrismele abdominale sint adeseori palpabile, cel mai frecvent in regiunea paraombilicala. Pacientii cu ancrisme ale aortei ascendente pot prezenta trasaturi ale sindromului Marian.
EXAMENE DE LABORATOR Radiografia toracica Umbra
aortica marita (
anevrism toracic);
anevrismul abdominal se confirma prin radiografie abdominala simpla (margine de calcifiearc), ulirasonograjie, TC sau RMN. Aortografia cu contrast se efectueaza preoperalor. Daca exista suspiciunea clinica, se va efectua test serologic pentru sifilis, in special daca un anevrism de aorta toracica ascendenta prezinta un strat subtire calcificat.
TRATAMENT Controlul hipertensiunii (cap. 76) este esential. Rezectia chirurgicala a anevrismului aortic > 6 cm in diametru, pentru dureri persistente in pofida unui bun control al TA sau pentru semne de extindere rapida.
DISECTIA DE AORTA (. 85-l)
Afectiune potential letala, in care ruperea intimei aortice permite trecerea singelui in peretele vasului; poate afecta aorta ascendenta (lip II). aorta descendenta (tip III) sau ambele (Tip I). O clasificare alternativa: Tip A - disectia implica aorta ascendenta; tip B - limitata la aorta descendenta. Afectarea aortei ascendente este forma cea mai letala.
ETIOLOGIE Disectia aortei ascendente este asociata cu hipertensiunea, necroza mediala chistica. sindromul Marfan; disectiile de aorta descendenta sint asociate in mod frecvent cu
ateroscleroza si hipertensiunea. Incidenta este crescuta ia pacientii cu coarctatie de aorta, valva aortica bicuspida si. rareori, in al treilea trimestru de
sarcina la femei anterior normale.
SIMPTOME Durere toracica anterioara sau posterioara cu debut brusc, cu caracter sfisietor; daca disectia se proa,
durerea poate migra. Simpto-mele suplimentare sint legate de
obstructia ramurilor aortice (accident vascular cerebral, IMA), dispnec (regurgitatie aortica acuta) sau simptome datorate debitului cardiac scazut, prin tamponada cardiaca (disectie in sacul peri-cardic). EXAMEN FIZIC Tahicardia sinusala este frecventa; dacS apare tamponada a. Inpotensiunc. puls paradoxal si frecatura pericardica simetria puterilor carotidian sau brahial, regurgilatia aortica si modificarile neurologice asociate intreruperii fluxului arterial carotidian. sint modificari frecvent intalnite.
EXAMENE DE LABORATOR Radiografia toracica Largirea mediasti-nului; disectia poate fi confirmata prin CT. RMN sau ultrasonograjie (in special prin ecocradiografie trans-esofagiana). O data ce disectia este suspectata clinic, diagnosticul de certitudine este silit de aortografic.
TRATAMENT Se reduce contractilitatea cardiaca si se trateaza hipertensiunea, astfel incit sa se mentina TA sistolica intre 100 si 120 mmHg, folosind substante i.v, (elul 85-l), de ex. nitroprusiat de sodiu in asociere cu un beta-blocant (avind ca obiectiobtinerea unei frecvente cardiace de 60 de batai pe minut), urmate de tratament oral. Vasodilataloarele directe (hidra-lazina. diazoxide) sint contraindicate, deoarece pot creste
tensiunea de rupere. Disectia de aorta ascendenta (tip A) necesita reparare chirurgicala de urgenta sau, daca pacientul poate fi silizat cu tratament medical, semielectiv. Disectiile de aorta descendenta se silizeaza medical (se mentine TA sistolica la 110 120 mmHg) cu antihipertensive orale (in special beta-blocante); repararea chirurgicala imediata nu este necesara. in afara cazurilor in care durerea continua sau se observa o extindere a disectiei (imagini RMN seriale sau scanare CT).
ALTE ANOMALII AORTICE
ATEROSCLEROZA AORTEI ABDOMINALE Deosebit de frecventa in prezenta diabetului zaharat si a fumatului. Simplomelc sint claudicatie intermitenta a feselor si coapselor si
impotenta (sindrom Lcriche);
pulsul femural si alte pulsuri distale sint absente. Diagnosticul se sileste prin masuratori neinvazive ale presiunii la nivelul picioarelor si prin analiza de viteza Dop-pler; este confirmat prin aortografic. I3ypass-ul aorto-femural este necesar ca tratament simptomatic.
BOALA TAKAYASU ("BOALA FARA PULS") Inflamatia peretilor aortei (aortita) si a ramurilor majore, la femei tinere. Sint prezente anorexie, scadere ponderala,
febra si transpiratii nocturne. Simptomele localizate sint in relatie eu ramurile aortice obstruate (ischemie cerebrala, claudicatie, disparitia pulsului la brate). VSH este crescuta; diagnosticul se confirma prin aortografic. Tratamentul cu glucocorticoizi si cel imunosupresipot fi benefice, dar mortalitatea este mare.
