Examenul general al unui pacient la care se suspecteaza o boala cardiosculara trebuie sa cuprinda semnele vitale (frecventa respiratorie, puls, presiunea sanguina), coloratia tegumentelor, degete hipocratice, edeme, semne de perfuzie scazuta (piele rece si umeda) si modificari hipertensive ale fundului de ochi. La examenul cardioscular, modificarile importante sint:
PULSUL ARTERIAL CAROTIDIAN
1. Pulsusparviis: Unda ascendenta de amplitudine mica, datorita volumului scazut (hipovolcmie,
insuficienta VS,
stenoza aortica sau mitrala).
2. Pulsus tardus: Unda ascendenta lenta (stenoza aortica).
3. Puls sallare( (altus): Circulatie hiperkinetica, regurgitatic aortica, duet arterial patent, sodilatatie marcata.
4. Pulsus bisferiens (dicrotic): Dubla pulsatie sistolica, in regurgitatia aortica, cardiomiopatie hipertrofica.
5. Pulsus alternam: Modificare regulata in amplitudinea pulsului (disfunc-tie VS severa).
6. Pulsus paradoxus: Scadere inspiralorie exagerata ( > 10 nmiHg) a TA sistolice (tamponada pericardica, boala pulmonara obstructi).
PULSATIILE VENOASE JUGULARE (PVJ) (flg. 73-2) Distcnsia ve-noasa jugulara apare in
insuficienta cardiaca dreapla, pericardita constricti , lamponada pericardica,
obstructia venei cave superioare. in mod normal. PVJ scadin inspir, dar se polaccenlua (semnul lui Kussmaul) in pericardita constricti. Modificarile decelate la examinare sint.
1. Unda "a" mare: Stenoza tricuspidiana,
stenoza pulmonara, disociere AV (atriul drept se contracta, in timp ce l tricuspida este inchisa).
2. Unda " v" mare: Regurgitatie tricuspidiana, defect septal atrial.
3. Scadere "y" abrupta: Pericardita constricti.
4. Scadere ..y" lenta: Stenoza tricuspidiana.
PALPAREA PRECORDIALA Socul apical cardiac este localizai in mod normal in spatiul intercostal V, pe linia medioclaviculara. Modificarile sint:
1. Soc apical puternic: Hipertrofie ventriculara stinga.
2. Deplasare laterala si inferioara a socului apexian: Dilatatic a ventriculului sting,
3. Socpresistolicaccentuat Hipertensiune, sienoza aortica, cardiomiopatic hipertrofica.
4. Soc apical sistolic dublu: Cardiomiopatic hipertrofica.
5. Pulsatie persistenta pe marginea stinga inferioara a sternului: Hipertrofie ventriculara dreapta.
6. Soc diskinetic (bombam exterioara): Ane
ism ventricular, zona mare diskinctica post-IM. cardiomiopatic.
AUSCULTATIA
ZGOMOTELE CARDIACE Z-, Puternic:Stenoza mitrala, interl PR scurt, cord hiperkinctic. perele toracic subtire.Asurzit: Interl PR lung. insuficienta cardiaca, regurgitatie mitrala, perete toracic gros, emlizem pulmonar.
Z2 in mod normal A: precede IN. iar distanta creste in inspir; modificarile sint:
a Distanta manui: Bloc de ramura dreapta, stenoza pulmonara, regurgitatie mitrala.
a Distanta fixa (lipseslc mocli licarea distantei in inspir): Defect septal atrial.
a Distanta micsorata: Hipertensiune pulmonara.
a Distanta paradoxala (distanta scade in inspir): Stenoza aortica, bloc de ramura stinga. ICC.
a A a>puternic: Hipertensiune sistemica.
a A1 asurzit: Stenoza
aortica (SA).
a Pyputernic: Hipertensiune arteriala pulmonara.
a P2 asurzit: Stenoza pulmonara (SP).
Z3 Tonalitate joasa, se aude cel mai bine cu stetoscopul pe apex. dupa Zy, normal la copii; dupa virsta de 30 35 de ani, indica insuficienta VS sau supraincarcare volcmica.
Z4 Tonalitate joasa, se aude cel mai bine cu stetoscopul pe apex, precede Z1; reflecta contractia atriala pe un ventricul neeompliant; apare in SA. hipertensiune, cardiomiopatic hipertrofica.
Uruitura de deschidere (UD) De tonalitate inalta; urmeaza dupa Zi (la 0.06 0.12 s), se aude la marginea inferioara slinga a sternului si apical in
stenoza mitrala (SM); cu cit SM este mai severa, cu atit interlul UD-Zt este mai scurt.
Clacmente de ejectie Sunete de tonalitate inalta, care urmeaza Z,: aus-cultate in dilatatia radacinii aortice sau a arterei pulmonare, SA congenitala (se aude cel mai tare apical) sau SP (marginea superioara stinga a sternului); cea dc-a doua scade in inspir.
Clacmente mediosistolice La marginea inferioara stinga a sternului si la apex, adeseori urmate de suflu sistolic tardiv in prolapsul de l mitrala.
SUFLURILE CARDIACE Sufluri sistolice Pot fi ..cresccndo-descrcs-cendo" de tip ejectie. pansistolicc sau sistolice terminale: suflurile auscul-tatc in partea dreapla (de e.. regurgitatia tricuspidiana) se accentueaza in mod caracteristic in inspir. Unele manevre simple pot produce modificari caracteristice, functie de cauza suflului (elul 73-l).
Sufluri diastolice
1. Sufluri diastolice precoce: incep imediat dupa Z2, au tonalitate inalta si, de obicei, sint produse de regurgitatia aortica sau pulmonara.
2. Sufluri diastolice mediane: De tonalitate joasa, se aud cel mai bine cu pilnia stetoscopului; apar in SM sau ST; mai rar, datorate mixomului atrial.
3. Sufluri continue: Prezente atit in sistola cit si in diastola (acopera Z2); apar in duet arterial patent si uneori in coarctatia de aorta; cauzele mai putin frecvente sint fistula AV sistemica sau coronara, defect scptal aortopulmonar, ruptura de
anevrism de sinus Valsal.
