Daca schimbarile in stilul de viata ar fi introduse deja in copilarie si mentinute de-a lungul anilor, strategiile nemedicamen-toase ar putea preveni milioane de cazuri de hipertensiune.

1. Scaderea aportului de sare constituie masura cea mai importanta, deoarece in hipertensiunea arteriala esentiala este tulburata eliminarea renala a sodiului.
Este aderat ca, datorita repulsiei majoritatii bolnavilor fata de o dieta cu aderat hiposodata si datorita existentei diureticelor care actioneaza eliminand sarea (dar si alte minerale loroase!), medicii sunt prea ingaduitori cu cantitatile de sare pe care accepta sa le consume bolnavii hipertensivi: 2-3 g pe zi.

Sarea de bucatarie, sau clorura de sodiu, e alcatuita din 40% sodiu si 60 % clor. Pentru o buna functionare a glandei tiroide, la 1 kg de sare se adauga intre 15 si 25 mg iod. In ultimul timp, in unele tari, se adauga si cantitati mici de fluor, pentru prevenirea cariilor dentare.
Azi, stim ca asocierea sodiului cu clorul este daunatoare. Cercetari facute pe animale cu hipertensiune arteriala au aratat ca nici sodiul izolat si nici clorul singur nu produc cresterea tensiunii. Din nefericire, cel putin in alimente, sodiul se gaseste intotdeauna in combinatie cu clorul, in parti aproximativ egale.

Preparatele industriale contin cantitati foarte mari de sare, care, de cele mai multe ori, nici nu sunt specificate sau nu sunt banuite de consumatori. De exemplu, un pahar de suc de rosii contine 900 mg sodiu, adica aproximativ doua grame de sare. De fapt, si un litru de lapte de ca are 1,5 g
sare, iar branza de ci are cantitatile corespunzatoare, chiar daca unii, neadaugand sare cand o consuma, cred ca n-au introdus sare in organism. Daca fructele congelate nu contin decat extrem de putina sare, de exemplu 100 g mere contin 3 mg sodiu si 144 mg potasiu, cele conserte industrial contin de cinci ori mai multa sare, adaugata in cursul procesului de fabricare.

Aderatul regim hiposodat scade tensiunea arteriala si complicatiile ei (accidentele sculare cerebrale cu 39%, infarctele miocardice cu 30%), frecventa cirozei hepatice, a insuficientei renale si a complicatiilor insuficientei cardiace, frecventa cancerului gastric si nazofa-ringian, frecventa osteoporozei si a litiazei renale. Din nefericire, si produsele vegetariene din comert contin prea multa sare pentru un hipertensiv. Ca regula generala, este bine sa se consume paine fara sare (painea obisnuita are 10-20 g sare la kg, in functie de tara in care se fabrica), iar alimentele sa fie gatite, in masura in care se poate, fara sare.

Dupa cate saptamani, papilele gustative se vor obisnui atat de bine, incat si mamaliga fara sare fi gustoasa! Sa nu uitam ca majoritatea apelor minerale contin cantitati mult prea mari de sare! Cu toata parerea de rau, hipertensivii trebuie sa renunte la rza acra, ce contine cantitati prea mari de sare si la masline, oricat de gustoase ar fi. Hipertensivii, chiar daca au bani multi, nu-si pot permite sa ia masa la restaurant si, cu atat mai putin, sa consume produsele localurilor fast-food, de tip McDonald\'s. In schimb, fructele proaspete, vegetalele, cerealele, semintele si nucile, in stare naturala, contin cantitati foarte mici de sare si se pot consuma fara restrictii. Deci regim total vegetarian, iar cand alimentele nu contin deloc sare, se poate folosi si solnita (cu mare zgarcenie.\').

Ca regula generala, hipertensivii cu insuficienta cardiaca sau cu o afectiune hepatica n-ar trebui sa consume mai mult de 1,5 g sare pe zi, iar hipertensivii fara complicatii, cel mult 2-3 g pe zi.
Nu recomandam inlocuitoarele de sare. Ele pot contine o anumita cantitate de sodiu, deci nu rezol problema, si contin relativ mult potasiu, ceea ce poate fi primejdios pentru cei cu insuficienta renala sau pentru cei care folosesc medicamente care ridica nivelul pota-siului in sange. De asemenea, mentin dorinta pentru sare, impiedicand astfel atingerea tintei.

Sarea de mare, continand aceleasi cantitati de sodiu si clor, indiferent ce alte substante ar mai mai avea, este la fel de daunatoare pentru tensiunea arteriala ca si sarea normala.
Pe langa efectul independent de scadere a tensiunii arteriale, restrictia de sodiu poate ameliora mult eficacitatea medicamentelor si permite o reducere a dozelor de diuretice si a suplimentarilor cu potasiu.

2. Dupa unii autori, obezitatea raspunde de riscul aparitiei hipertensiunii arteriale intr-o proportie nebanuit de mare: 65-75%. (Hypertension 2003;41:625-633)
La bolnavii supraponderali si obezi, scaderea in greutate prin regim alimentar hipocaloric si activitate fizica constituie o modalitate foarte eficienta de influentare a lorilor tensionale. Chiar si o pierdere ponderala de numai 5-6 kg scade tensiunea cu 10/5 mmHg. Cunoscand efectul fructozei, se vor evita in special bauturile si toate dulciurile din comert. Cu parere de rau, trebuie sa spunem ca nici mierea nu este recomandata. Este un produs rafinat - nu industrial, ci prin munca milioanelor de lucratoare harnice - care contine mai multa fructoza decat zaharul.

La obezi, exista o crestere a insulinei plasmatice, datorita rezistentei la insulina. Insulina contribuie la aparitia hipertensiunii arteriale prin:
a stimularea activitatii sistemului nervos simpatic;
a favorizarea proliferarii celulelor musculare netede din artere;
a disfunctia endoteliala pe care o favorizeaza.
Regimul alimentar hipocaloric restaureaza functia endoteliului scular. De asemenea, regimul hipocaloric scade hipercoleste-rolemia. Se stie ca cresterea lipoproteinelor cu densitate mica (LDL) duce la cresterea productiei de anioni superoxid, care diminueaza sodilatatia dependenta de endoteliu, prin scaderea productiei sau eliberarii de oxid nitric (NO) sau prin degradarea directa a acestei substante sodilatatoare.

La un regim sarac in calorii, colesterolul LDL scade. in felul acesta, scaderea lipidelor din sange amelioreaza sorelaxarea dependenta de endoteliu.
Indiferent prin ce mecanisme, alimentatia bogata in produse cerealiere integrale, fructe, legume, zarzaturi si saraca in grasimi - care sa nu depaseasca 10% din aportul caloric total - scade in mod apreciabil tensiunea arteriala, dupa unii, cu aproximativ 10%.
Numeroase studii au aratat ca vegetarienii au lori tensionale mai mici decat omnivorii. Cresterea tensiunii arteriale o data cu inaintarea in rsta e mai mica la vegetarieni decat la omnivori. Tensiunea arteriala a vegetarienilor aderati, adica a celor care nu consuma nici un fel de produse de origine animala, este mai mica decat aceea a ovo-lacto-vegetarienilor.

Unui grup de vegetarieni aderati (vegani), pe langa hrana obisnuita i s-au dat zilnic 250 g carne de ca slaba. Dupa trei saptamani, s-a obsert o crestere semnificati a tensiunii arteriale sistolice, diastolica ramanand neinfluentata. in perioada hranirii cu carne, colesterolemia a crescut cu 19% si a revenit la cifrele initiale dupa 10 zile de regim strict vegetarian.
Relativ recent s-a demonstrat ca acidul folic previne riscul aparitiei hipertensiunii arteriale, atat direct, cat si prin intermediul homocisteinei, prin favorizarea productiei de monoxid de azot (NO) de catre endoteliul scular. Acidul folic se gaseste in cantitati mari in spanac, adesea pe nedrept desconsiderat, dar si in alte zarzaturi verzi si in fructe. (MMW-Fortschr Med 2005;147:130-l31)

3. Fulgii de oz ajuta la scaderea tensiunii arteriale, pe langa scaderea colesterolemiei.

4. In ultimul timp, s-a obsert ca alimentele cu un continut bogat in calciu si care nu scot calciul din organism, asa cum fac carnea si produsele lactate, pot sa scada tensiunea arteriala intr-o masura apreciabila. Un studiu efectuat asupra a peste 6.000 de barbati si femei cu hipertensiune arteriala a aratat ca fiecare gram de calciu consumat pare sa reduca tensiunea arteriala cu 12%. Profesorul James Dwyer, care a prezentat lucrarea la Conferinta Anuala a Asociatiei Americane de Cardiologie, avertizeaza impotri folosirii letelor de calciu: 'Pacientii trebuie sa obtina calciul din alimentatie. Zarzaturile, cerealele si semintele de susan sunt surse admirabile de calciu\".

5. Multi nu stiu ca alcoolul creste tensiunea arteriala. Acesta este motivul pentru care cei ce consuma alcool in cantitati moderate au un risc mai mare de a face un accident scular cerebral. Se considera ca intre 5 si 15% dintre cazurile de hipertensiune arteriala sunt cauzate de alcool.
Majoritatea autorilor sustin ca eliminarea consumului de alcool si restrictia calorica sunt cele mai eficiente masuri ale stilului de viata pentru scaderea tensiunii arteriale.

6. Printre alte efecte nefavorabile, cofeina creste si tensiunea arteriala. O ceasca de cafea zilnic - sau echilentul in cola sau pepsi - creste presiunea sistolica sau diastolica cu 5-6 mmHg. Si nu creste numai presiunea de repaus, ci, consumata inainte sau in timpul efortului fizic, cafeaua poate creste tensiunea arteriala si frecventa cardiaca peste lorile ce se ating datorita efortului. Aceasta poate transforma o activitate sanatoasa intr-una primejdioasa, crescand in mod apreciabil riscul unui infarct in timpul exercitiului
fizic.

Cercetatorii de la Universitatea John Hopkins, Baltimore, SUA, subliniaza si un alt fapt - cresterea tensiunii arteriale, produsa de cafea, e cu atat mai mare, cu cat consumatorul e mai tanar. Din nefericire, tinerii consuma multa cafea si sub forma bauturilor de tip Cola si Pepsi.

7. Parasirea fumatului scade, de asemenea, tensiunea arteriala. Dupa ce s-a fumat o singura tigara, pentru 30 de minute creste atat presiunea sistolica, cat si cea diastolica, cu aproximativ 10 mmHg, incat cine fumeaza 20 de tigari pe zi avea tot timpul o tensiune arteriala mai mare.
Dupa Stefan Wlillich din Berlin, fumatul creste riscul infarctului miocardic de trei ori. In prezenta fumatului, a hipertensiunii arteriale, a hipercolesterolemiei si a diabetului, riscul infarctului creste de 20 de ori.

8. Chiar daca nu afecteaza prea mult presiunea diastolica, stresul influenteaza tensiunea sistolica, a carei crestere este mai primejdioasa. In primele doua ore dupa o suparare mare, riscul infarctului miocardic creste de trei ori. La cutremurul de acum cati ani, de la Los Angeles, care a produs mari ube materiale, numarul infarctelor a crescut vertiginos, desi, din cauza seismului propriu-zis, n-a murit nimeni. in ianuarie 1991, dupa declansarea razboiului din Golful Persic, cand Saddam Hussein a amenintat Israelul cu rachete, in Tel Aviv, numarul infarctelor a crescut dramatic. Dupa cate zile, cand au cazut primele rachete, frecventa infarctelor a crescut din nou, fara a atinge numarul celor prilejuite de primele amenintari.

9. Activitatea fizica regulata, adica de 5 ori pe saptamana cel putin 45 de minute, duce la scaderea tensiunii arteriale, scadere ce poate persista pana la 16 ore.
Tratamentul medicamentos nu este eficace la oricine, poate fi costisitor si poate avea efecte secundare. In plus, anomaliile asociate cu hipertensiunea arteriala - cum sunt rezistenta la insulina si cresterea grasimilor in sange - persista sau chiar pot fi exacerbate de unele medicamente. Activitatea fizica aeroba este deosebit de utila la toti hipertensivii, dar mai ales la cei cu un surplus ponderal. Se recomanda ca indicele de masa corporala (BMI) sa fie redus si mentinut sub 23 kg/m2. Iar perimetrul abdominal, un indicator mai bun decat cantarul, n-ar trebui sa depaseasca 80 cm la femei si 90 cm la barbati!

O obsertie mai veche este aceea ca riscul infarctului miocardic, al accidentelor sculare cerebrale si al decesului subit este mai mare in primele ore ale diminetii. in primele doua ore dupa scularea din pat, riscul infarctului miocardic este de trei ori mai mare decat in restul zilei. De asemenea, s-a obsert ca lorile tensiunii arteriale au un anumit ritm circadian (ritm ce se repeta aproximativ la 24 de ore), fiind cele mai mici intre orele 2 si 3 noaptea.

Tensiunea arteriala creste dimineata, cu aproximativ o ora inainte de trezire, lorile fiind cele mai mari imediat dupa scularea din pat. Unii autori sustin ca tensiunea cea mai ridicata este dimineata, in jurul orei 9. Aceasta crestere se datoreaza actirii sistemului nervos simpatic, care este insotita de ridicarea nivelului sangvin al adrenalinei si al noradrenalinei. Pe langa tensiunea arteriala, dimineata cresc si tendinta de agregare a trombocitelor, activitatea trombotica si concentratiile serice de cortizol si catecolamine (adrenalina si noradrenalina).

Catre orele 13, urmeaza o scadere moderata, independent de luarea mesei sau de somn. Seara, spre orele 19, tensiunea arteriala este din nou mai mare, insa nu atinge lorile din cursul diminetii. 15 - 20% dintre hipertesivi prezinta o crestere matinala a lorilor tensionale, care este mai mare decat la normo- sau hipotensivi. Tratamentul medicamentos trebuie dirijat in asa fel, incat efectul maxim sa fie realizat dimineata.
Exista si cazuri in care tensiunea arteriala nu numai ca nu scade noaptea, ci chiar prezinta o curba inversa, in sensul ca lorile nocturne sunt mai mari decat cele diurne. Aceasta curba inversa se intalneste mai ales in hipertensiunile secundare si intr-o serie de stari ca: nefropatia diabetica, hipertrofia ventriculara stanga, atero-scleroza ansata, hipertensiunea arteriala la rste inaintate, apneea de somn, preeclampsia si sindromul Shy-Drager. in plus, 15% dintre diabeticii hipertensivi, cu functia renala inca normala, au un ritm circadian modificat.

Unele persoane, care au o tensiune arteriala injur de 90/50 mmHg, se intreaba daca aceste cifre nu sunt prea mici si daca ele nu sunt doda unei boli. Raspunsul este un categoric nu, daca lipsesc alte simptome. Adesea, unele tulburari sunt atribuite pe nedrept lorilor tensionale mici. Hipotonia nu este o boala, ci, mai degraba, un semn de sanatate: organismul semnalizeaza ca poate suporta foarte bine eforturile normale ca alergarea, sariturile si mersul. Statistic, persoanele cu hipotensiune arteriala traiesc mai mult decat restul populatiei, deoarece sunt mai putin expuse la infarct miocardic sau cerebral.
In cursul graviditatii, hipotensiunea arteriala constituie un factor de protectie: circulatia poate tolera mai bine cantitatea crescuta de sange.
Cauza cea mai obisnuita a hipotensiunii arteriale este o tulburare a reglarii sculare in domeniul venos. in venele membrelor inferioare stagneaza prea mult sange, iar spre inima se intoarce o cantitate mica. in felul acesta, la ridicarea brusca de pe scaun sau pat, presiunea sangelui in creier poate scadea intr-atat, incat sa apara ameteli, uneori chiar cu pierderea echilibrului sau a cunostintei.

Pentru a mentine o circulatie satisfacatoare, de cele mai multe ori, sunt suficiente masuri foarte simple: somn suficient, abtinerea de la fumat si bauturi alcoolice, aport suficient de apa (adica 8-l0 pahare zilnic), alimentatie bogata in zarzaturi, legume, cereale si fructe, precum si renuntarea la cafea si ceai negru. Persoanele cu
rice extinse trebuie sa poarte ciorapi elastici, care li se vor pune in pat, in pozitie culcata.
Pentru actirea circulatiei, se recomanda dusurile zilnice cu apa la temperatura corpului, terminate cu apa rece si frictionarea cu o perie sau cu un prosop aspru.
Activitatea fizica, efectuata sistematic, tonifica aparatul cardioscular.