In tarile industriale, mai mult de jumatate din populatia adulta prezinta o tensiune arteriala mai mare de 120/80 mmHg. Riscul ca, in decursul vietii, cineva sa se imbolnaasca de hipertensiune arteriala este de 90%. Deoarece hipertensiunea arteriala constituie un puternic factor de risc pentru accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic, insuficienta renala, insuficienta cardiaca, atero-scleroza, dementa si deces subit, normalizarea valorilor tensionale constituie una dintre problemele medicale cele mai importante ale timpurilor noastre. Numai o treime dintre infarctele de miocard survin la persoane cu tensiune arteriala normala. Stiind ca si cresterile mici ale tensiunii arteriale se asociaza cu o mare morbiditate si mortalitate, nefolosirea mijloacelor terapeutice existente constituie o adevarata crima.

Din nefericire, in multe tari, numai jumatate din numarul total al celor ce prezinta hipertensiune stiu ca sufera de aceasta boala. Dintre acestia, numai jumatate se trateaza, iar dintre cei ce se trateaza, numai 50% isi mentin valorile tensionale in limite accepile.In SUA, aproximativ 70% dintre cei cu tensiune arteriala crescuta stiu ca prezinta boala, 54% se trateaza si numai la 28% se ajunge la cifre cat de cat bune. Statistici recente arata ca in Europa si in Canada, 60-75% dintre hipertensivi nu fac nici un tratament, iar in Statele Unite numai 17% dintre hipertensivi isi mentin tensiunea arteriala in limitele dorite, prin masuri terapeutice. (Am J Clin Nutr 2005;81:541-542)

Pretutindeni, forma cea mai putin tratata este hipertensiunea sistolica izolata.
Scopul principal al tratamentului este prenirea complicatiilor cardiovasculare si renale asociate cu cresterea tensiunii arteriale, prelungirea duratei de viata si ameliorarea calitatii ei.
Numeroase studii au aratat ca o scadere medie a presiunii sistolice cu 10-l2 mmHg si a celei diastolice cu 5-6 mmHg, mentinuta peste 5 ani, a redus frecnta accidentelor vasculare cerebrale cu 40% si a infarctului miocardic cu 15%.

La varstnicii cu hipertensiune sistolica, tratamentul a redus frecnta accidentelor vasculare cerebrale cu 33% si frecnta infarctului miocardic si a decesului subit, cu 20%.
Dupa o urmarire de 3,9 ani, tratarea hipertensiunii a redus frecnta dementei degenerati cu 55%, ca si riscul insuficientei cardiace. Tratarea hipertensiunii arteriale sistolice este indicata in special la varstnici, deoarece presiunea sistolica prezice mai bine decat presiunea diastolica boala coronariana, infarctul, accidentul vascular cerebral, insuficienta renala si mortalitatea de orice cauza.

Pentru majoritatea pacientilor, scopul initial al tratamentului este acela de a scadea presiunea diastolica sub 90 mmHg si pe cea sistolica sub 140 mmHg, cu cat mai putine efecte neplacute.
Cand hipertensiunea e asociata cu diabet sau insuficienta renala, sistolica trebuie coborata sub 130, iar diastolica sub 85 mmHg.

Tinta teoretica finala a tratamentului este aceea de a ajunge la valori tensionale optime, adica sub 120/80 mmHg, stiind ca reducerea riscului cardiovascular tine de scaderea tensiunii care a fost realizata. Aceste valori nu sunt tolerate bine de toate persoanele, motiv pentru care Organizatia Mondiala a Sanatatii si Societatea Internationala de Hipertensiune recomanda coborarea tensiunii arteriale la valori optimale sau normale, la persoanele tinere si de varsta mijlocie, la diabetici si la cei cu afectiuni renale si proteinurie (albumina prezenta in urina).

Tratamentul hipertensiunii arteriale trebuie sa inceapa cu masuri de ameliorare a stilului de viata, care pot duce la diminuarea sau chiar la eliminarea mai multor factori de risc cardiovascular si la scaderea valorilor tensionale. Regimul bogat in fructe si getale si sarac in sare si grasimi s-a dodit a fi cel mai important mijloc nefarmacologic in tratamentul hipertensiunii arteriale. (Hyperten-sion 2003;42:8-l3)

Chiar daca nu reusesc intotdeauna sa normalizeze tensiunea arteriala, modificarile stilului de viata scad dozele necesare de medicamente, ceea ce poate insemna foarte mult.
In toate stadiile de hipertensiune se recomanda urmatoarele masuri:
1. Normalizarea greutatii.
2. Activitate fizica regulata.
3. Abtinerea de la bauturi alcoolice.
4. Reducerea consumului de grasimi si cresterea ingestiei de calciu, potasiu, magneziu, fibre si vitamine, din surse alimentare, nu prin lete.
5. Scaderea drastica a consumului de sare.
6. Renuntarea la fumat.

1. Scaderea greutatii corporale se asociaza cu diminuarea tensiunii arteriale si pare sa fie cea mai eficienta dintre toate masurile nefarmacologice. Scaderea in greutate amelioreaza si eficacitatea medicamentelor hipotensoare. Acest efect este independent de restrictia de sodiu si se observa atat la obezi, cat si la hipertensivii neobezi. Chiar si o reducere a greutatii cu 5-6 kg scade tensiunea arteriala la majoritatea persoanelor hipertensi obeze si are un efect benefic asupra factorilor de risc asociati cu boala coronariana, ca rezistenta la insulina, hiperlipidemia si hipertrofia ntriculara stanga. Totusi, pentru persoanele cu un indice de masa corporala de 25 sau mai mult, se recomanda o scadere in greutate de cel putin 6,8 kg. (JAMA 2003;289:2083-2093)

Hipertensivii supraponderali sau obezi trebuie sa evite medicamentele care scad pofta de mancare, care contin simpaticomimetice, ca fenilpropanolamina, deoarece ele pot creste tensiunea arteriala. Alte suprimante ale apetitului, ca fenfluramina si fentermina, au fost scoase din comert datorita actiunii lor cardiotoxice si faptului ca produc leziuni mitrale, aortice si tricuspidiene si, rareori, hipertensiune pulmonara. Si, deoarece o scadere de durata a greutatii necesita eforturi pe care nu toti sunt dispusi sa le faca, este deosebit de importanta prenirea castigului ponderal la persoanele tinere, cu prehipertensiune arteriala, sau la cele din familii in care exista numeroase cazuri de hipertensiune.
In modulul privind leziunile initiale in procesul aterosclerozei, am vazut ca depozitarea colesterolului oxidat (LDL oxidat) in endoteliul arterial joaca un rol foarte important. Azi se stie ca leziunile oxidati ale lipidelor si proteinelor sunt mai accentuate la persoanele supraponderale si scad dupa restrictia calorica. Un aport crescut de calorii, permanent, nu numai ca duce la obezitate, ci, prin intensificarea proceselor oxidati, duce la epuizarea rezerlor antioxidante.

Postul de 48 de ore scade formarea de specii reacti de oxigen, o scadere asemanatoare celei care survine dupa restrictia calorica de 4 saptamani. impreuna cu un consum adecvat de apa, adica 8-l0 pahare pe zi, un post de 48 ore poate constitui un start excelent in tratamentul hipertensiunii arteriale, indiferent de stadiu. Americanul Ornish a aratat ca, dupa reducerea consumului de grasimi sub 10% din aportul caloric total, circulatia miocardica se amelioreaza si leziunile aterosclerotice retrocedeaza.

Cercetatori finlandezi au demonstrat ca, la cei sanatosi, o singura masa bogata in grasimi altereaza functia endoteliului vascular si favorizeaza ingrosarea stratului muscular din peretele arterial. (Am J Clin Nutr 2003;77:133-l38)
Conform datelor publicate de Comitetul National pentru Prenirea si Tratamentul Hipertensiunii Arteriale din SUA, fiecare kilogram pierdut produce o scadere a tensiunii de 1,6/1,1 mmHg. (NEnglJMed 2003; 348:610-617)

2. Tratamentul prin activitate fizica include eforturi fizice aerobe ca: mers in ritm alert, inot, ciclism, lucru in gradina etc, timp de 45 de minute, zilnic, sau 7 kcal arse pentru fiecare kg de greutate. Deci o persoana de 60 kg trebuie sa arda zilnic 420 kcal prin activitate fizica. Respectarea acestei recomandari scade tensiunea arteriala cu 13/8 mmHg, atat la hipertensivi, cat si la normotensivi. Exercitiile izometrice (ca ridicarea de greutati) pot duce la cresterea tensiunii arteriale, deci trebuie evitate.In inile anterioare, am aratat ca stratul intern care acopera peretele arterial, numit si endoteliu sau intima, joaca un rol important in mentinerea unui tonus vascular normal, pe langa prenirea aderarii de peretele arterial a trombocitelor si a celulelor inflamatoare.

Activitatea fizica imbunanateste functia vasodilatatoare a endoteliului prin cresterea productiei de monoxid de azot (NO sau oxid
nitric).In anul 1980, actorul si profesorul de canto John Keston, din Statele Unite, a descoperit ca sufera de hipertensiune arteriala. Nedorind sa recurga la medicamente, a inceput sa alerge zilnic. Aa 55 de ani. Dupa cateva luni a castigat o cursa de 10 km in grupa lui de varsta. in anul 1994, a denit cel mai in varsta barbat care a reusit sa termine cursa de maraton sub 3 ore. Acum, la 80 de ani, alearga tot la trei zile, iar in celelalte merge pe jos 10 km zilnic si lucreaza cu haltere. in ce priste sanatatea, se simte foarte bine. (New Scientist, 19 martie 2005)

3. Abtinerea de la bauturi alcoolice trebuie sa fie o masura obligatorie, chiar daca unii autori permit cantitati mici. Consumul de alcool creste tensiunea arteriala. Cercetari serioase au demonstrat ca si folosirea moderata a alcoolului poate Q raspunzatoare de 5 pana la 15% din toate cazurile de hipertensiune arteriala.
La jumatate dintre persoanele cu alcoolism cronic si hipertensiune arteriala, abtinerea de la alcool duce la normalizarea valorilor tensionale. (Hypertension 1999;33:653-657)

4. Alimentatia bogata in zarzavaturi, legume, fructe, cereale si saraca in grasimi scade tensiunea arteriala la hipertensivi si, intr-o oarecare masura, chiar si la normotensivi, la toate populatiile, indiferent de rasa, sex, varsta, indice de masa corporala, anamneza familiala cu boala hipertensiva sau localizare geografica. Alimentatia exclusiv getariana contine cantitati apreciablie de calciu, potasiu, magneziu, fibre, micronutrienti, substante fitochimice, vitamine si alti factori. Un efect deosebit de util il au fibrele solubile din produsele cerealiere integrale, alaturi de cele din fructe si getale. (Hypertension 2001;38:821-826)
Consumul zilnic de 350 ml de suc de struguri nefermentat produce, dupa un studiu publicat in revista Experimental Biology, in 2003, o scadere a valorilor sistolice si diastolice de 5 mm. Autorii arata ca diminuarea tensiunii arteriale cu 5 mm duce la scaderea riscului de deces prin apoplexie cu 14% si prin infarct miocardic, cu 9%.

Aportul crescut de potasiu se realizeaza tot prin alimentatia getariana. Utilizarea letelor de potasiu poate fi daunatoare in insuficienta renala, diabet, precum si la persoanele ce folosesc diuretice care retin potasiul sau la cei ce se trateaza cu inhibitorul enzimei care conrteste angiotensina sau cu antagonistii receptorilor de angiotensina II.

Lipsa de calciu va fi evitata prin folosirea getalelor, din care calciul se absoarbe mai bine decat din produsele lactate. Sa nu uitam ca proteinele animale din carne si produsele lactate, prin efectul lor acidifiant, produc o pierdere apreciabila de calciu, care nu are Ioc in cursul alimentatiei cu proteine getale. Cu toate ca laptele este bogat in calciu, absorbtia calciului se realizeaza numai in proportie de 20-40%. Absorbtia calciului din cereale, susan, conopida si alte zarzavaturi este mult mai eficienta!

5. Reducerea consumului de sare este recomandata la toate persoanele cu hipertensiune arteriala. Pe langa efectele favorabile asupra tensiunii arteriale, scaderea consumului de sare usureaza tratamentul cu diuretice si diminueaza hipokaliemia indusa de diuretice, protejeaza de osteoporoza si fracturi, prin diminuarea excretiei urinare de calciu, si influenteaza in mod favorabil hipertrofia ntriculara stanga.

6. Abtinerea de la fumat, chiar daca nu modifica in mare masura tensiunea arteriala, nu poate lipsi din tratamentul hipertensiunii arteriale, deoarece previne bolile cardiovasculare, dar si morbiditatea si mortalitatea care nu sunt legate de inima si artere. Se va cauta minimalizarea castigului ponderal ce poate surni dupa renuntarea la tutun.