Majoritatea bolnalor afla din intamplare ca sunt hipertensi atunci cand isi masoara tensiunea arteriala. Nu sunt neaparat constienti ca ar trebui sa-si controleze in mod sistematic sanatatea. De fapt, ar trebui ca orice om, inca din tinerete, sa se duca la medic o data pe an, beneficiind de examenul gratuit pe care sistemul de asigurari de sanatate il ofera si in Romania. Cum acest lucru se intampla rar, prima masuratoare a tensiunii arteriale are loc fie in casa unui prieten hipertensiv care poseda un aparat, fie cu ocazia unei zite la medic pentru alta problema, de obicei minora, fie, uneori, chiar intr-un loc public unde cineva castiga bani masurand tensiunea arteriala. Indiferent in ce mod am aflat, atunci cand ne gasim pentru prima oara tensiunea crescuta trebuie sa mergem rapid la medic pentru un consult, caci niciodata nu stim daca aceasta prima valoare crescuta dateaza de o saptamana, o luna sau cativa ani.
Aproape intotdeauna, cel care-si descopera tensiunea arteriala crescuta este uimit: stia ca atunci cand era tanar, in liceu, la angajare, tensiunea ii era normala! Sunt, poate, mai putin mirati cei care au parinti hipertensi. Dar cei mai uimiti sunt oamenii care aveau in tinerete tensiunea foarte mica- 10/6, uneori si mai mica. ACum se poate ca tocmai eu, spun ei, sa fiu deodata hipertensiv? Normal ar fi ca o data cu trecerea anilor sa ajung la 12/8, apoi la 13/9 si abia mai tarziu sa fac 17/10 (de exemplu)!A

Nu este deloc curios faptul ca un hipotensiv, cand incepe sa dezvolte tensiune arteriala, sare in cateva saptamani, probabil, de la 10/6 la 17/10 sau mai mult.
Uimirea trebuie, asadar, sa fie urmata de prezentarea la medic in urmatoarea saptamana sau in cel mult o luna. Medicul ne va masura tensiunea si va constata ca este fie normala, fie crescuta. Nu trebuie sa ne surprinda faptul ca gaseste valori normale: la inceput, HTA se manifesta prin valori variabile, care pot fi anormale la sfarsitul zilei si normale la inceputul zilei sau invers. E vorba de o asa-numita hipertensiune oscilanta. Termenul ii sperie pe foarte multi oameni, pentru ca exista legenda ca hipertensiunea oscilanta ar fi periculoasa.

Mult mai severa este hipertensiunea fixa, tensiunea care ramane tot timpul crescuta si nu raspunde la variatiile de tonus ale organismului, care au loc de-a lungul zilei sau chiar de-a lungul unei saptamani.
Daca gaseste valorile tensionale crescute, medicul il roaga de obicei pe pacient sa iasa din cabinet o vreme si apoi sa rena, deoarece multi oameni au o crestere anormala a tensiunii din cauza emotiei. Fenomenul este numit Ahipertensiune de halat albA, adica hipertensiune provocata de emotia consultului medical. Dupa ce persoana se obisnuieste cu cabinetul, cu atmosfera, cu medicul care-o consulta, este posibil sa aiba, la urmatoarea masurare a tensiunii, valori mai mici. Daca valorile tensiunii sunt normale in cadrul acestor masuratori, medicul ii cere persoanei sa-si masoare tensiunea, s-o noteze si sa rena cu un grafic peste cateva zile sau peste cateva saptamani. Pacientul se poate adresa unui cabinet medical, dar de cele mai multe ori este bine sa-si procure un aparat si sa-si masoare singur tensiunea arteriala; daca se va dovedi ca este hipertensiv si trebuie sa-si masoare tensiunea tot restul etii, atunci sfatul este sa-si cumpere un aparat.
Exista trei categorii principale de aparate care masoara tensiunea arteriala (tensiometre). Cele mai vechi sunt ten-siometrele cu coloana de mercur. Sunt si cele mai precise, dar au fost abandonate in practica clinica de zi cu zi deoarece sunt grele si mari. Ele mai sunt folosite azi doar pentru etalonarea altor aparate.

In a doua categorie intra tensiometrele cu manometru mecanic: acestea au un ceas cu ac indicator care se ridica in momentul in care este umflata manseta si coboara, incepand sa oscileze, in clipa in care este atinsa tensiunea maxima, avand oscilatii mult atenuate cand se atinge tensiunea minima. Nu oscilatiile acului sunt cele care dau indicatia tensiunii maxime si minime, ci zgomotele percepute cu stetoscopul cand acesta e pus pe plica cotului. in clipa in care apar zgomotele, se citeste pe ceas tensiunea arteriala sistolica, iar in clipa in care intensitatea zgomotelor scade brusc, spre disparitie, se citeste tensiunea arteriala diastolica. Interpretarea modului in care apar si dispar zgomotele necesita o practica medicala relativ indelungata, asa ca sfatul meu este sa nu va masurati tensiunea cu un astfel de aparat, pentru ca exista posibilitatea de eroare.
Aparatele moderne, ceva mai scumpe, dar nu inaccesibile, sunt electronice: aplicate pe brat, inregistreaza singure zgomotele dupa toate criteriile stiintifice si afiseaza in mod automat tensiunea maxima si cea minima. Aceste aparate sunt cele mai practice, cu o singura conditie: sa fie din categoria celor care masoara tensiunea arteriala la brat, deasupra cotului. Exista si aparate electronice care masoara tensiunea deasupra pumnului, in partea de jos a antebratului; erorile acestor masuratori sunt destul de mari - nu din na aparatului, ci pentru ca artera radiala este foarte ingusta la acest nivel si poate sa nu transmita prea bine zgomotele. De aceea va rog in mod insistent: masurati-va tensiunea arteriala la brat, deasupra plicii cotului, este singura metoda cu un grad ridicat de siguranta, care da erorile cele mai mici.

Masurarea tensiunii arteriale la brat trebuie sa tina seama de cateva reguli, care sunt prezentate de medic bolnavului cand acesta ajunge in situatia de a-si masura tensiunea frecvent si sunt trecute de regula si in prospectul aparatului. Prima regula este ca manseta sa fie suficient de lata; exista mansete standard pentru adulti (care nu pot fi aplicate la copii), insa aceste mansete standard se dovedesc prea inguste, prea mici, pentru oamenii care, fiind foarte inalti sau supraponderali, au o grosime a bratului foarte marc. Daca acest lucru se intampla, valorile tensionale obtinute sunt false; de aceea este obligatoriu sa fie consultat medicul, iar in cazul in care manseta este socotita prea mica trebuie procurata o manseta speciala.
O alta regula importanta: manseta trebuie sa fie foarte strans aplicata, deci sa nu joace inainte de a o umfla cu aerul din pompa sau introdus in mod automat in cazul aparatelor mai perfectionate. in caz contrar, valorile tensionale vor fi false din considerente mecanice. Asadar, manseta trebuie lipita extrem de bine de brat si, de asemeni, trebuie sa fie fixata cu marginea de jos la 2 cm deasupra plicii cotului. Daca este fixata peste plica cotului, rezultatele masurarii nu corespund realitatii.
Dupa ce va examina graficul tensiunii arteriale adus de pacient, medicul va decide daca hipertensiunea arteriala este cu adevarat prezenta, marcand inceputul bolii hipertensive. Uneori, valorile crescute ale tensiunii sunt doar ocazionale, si atunci medicul va tine bolnavul sub observatie, neconsi-derandu-l inca hipertensiv si sfatuindu-l sa ete situatiile de suprasolicitare capabile sa duca la cresterea tensiunii.In unele cazuri, dar acele cazuri sunt de obicei complicate sau mai severe, medicul solicita un mod aparte de masurare a tensiunii arteriale, folosindu-se un aparat special care inregistreaza valorile tensionale din sfert in sfert de ora, timp de o zi. Cu datele obtinute se face un grafic. Acest mod de masurare a tensiunii arteriale se numeste Hoher tensional si ii serveste medicului la alegerea tacticii terapeutice celei mai potrite.