Desi se manifesta la plamani, tromboembolismul pulmonar este generat de afectarea sistemului vascular, inima fiind si ea implicata. De aceea intra in patologia ambelor aparate - cel respirator si cel cardiovascular - si trebuie tratat de medici cu dirse specialitati, inclusiv de chirurgi. Ce arc atat de particular aceasta boala? Pentru a intelege, sa explicam mai intai in ce consta ea.

Cum se produce tromboembolismul pulmonar
Tromboembolismul pulmonar inseamna aparitia unei tromboze care produce ulterior o embolie in plamani. Trom-boza inseamna dezvoltarea unui cheag undeva, in sistemul vascular sau in inima. Embolia inseamna desprinderea acelui cheag si oprirea sa, dupa migrarea (excursia) prin sistemul sanguin, in acea zona in care vasele devin asa de fine incat ele nu mai pot fi strabatute de cheag. Exista embolii cerebrale, in care cheagul pleaca de undeva din inima sau din vase si ajunge in creier. Exista embolii ale membrelor inferioare, asa de gra incat pot duce la amputatie. Dar cele mai frecnte sunt emboliile pulmonare, care duc la intreaga categorie de boli numita tromboembolism pulmonar.
De ce sunt asa de frecnte emboliile pulmonare? Pentru ca cele mai multe tromboze se petrec in sistemul nos al membrelor inferioare, al gambelor, al coapselor, uneori chiar mai sus, in nele din bazin, adica din portiunea inferioara a abdomenului, inconjurata de oase de care se fixeaza membrele inferioare. Sangele circula in ne mult mai lent decat in artere si de aceea este posibil ca el sa stagneze si sa formeze cheaguri, chiar daca nu exista leziuni ale vaselor. Crescand in dimensiune, cheagurile se pot desprinde si patrund in marile vase noase. Sangele din partea inferioara a organismului este colectat de mai multe ne, dintre care cea mai importanta este na cava; aceasta ajunge la inima dreapta si de aici sangele este dirijat de catre ntriculul drept spre plamani, pentru oxigenare. Artera pulmonara - care leaga ntriculul drept de plamani - se divide in ramuri din ce in ce mai mici, care ajung in final sa semene cu o retea de paianjen, si se numesc capilare pulmonare. Acestea sunt capabile, gratie peretelui foarte subtire si su-prafatei foarte intinse, sa preia oxigenul din plamani si sa oxigeneze sangele. Iar cheagurile de 1,2,3 cm diametru din ne ajung foarte curand sa se opreasca, astupand ramurile mai mici ale arterei pulmonare: astfel se produce ceea ce se numeste o embolie pulmonara. Cand embolia e mica, ea poate sa nu aiba consecinte, dar cand este mare impiedica oxigenarea in acea parte a plamanului. Uneori exista atat de multe cheaguri sau un cheag asa de mare incat suprafata pulmonara scoasa din functiune devine semnificativa si, oxigenarea nemaifiind posibila, survine moartea.

Cine risca sa faca tromboembolism pulmonar

Asadar, pericolul potential al tromboembolismului pulmonar este foarte mare. Dar este foarte marc din cauza usurintei cu care pot sa se dezvolte aceste cheaguri in conditii relativ simplu de indeplinit. Este suficient ca un om cu o circulatie noasa proasta, un om in varsta, supraponderal, caruia i se umfla picioarele, adica are edeme ale membrelor inferioare de dirse pricini, sa stea mult la pat, pentru ca sangele care circula foarte incet prin nele membrelor inferioare sa aiba conditii propice de dezvoltare a trombozei.
In schimb, asa cum spuneam mai sus, conditiile comune care pot duce la dezvoltarea trombozei in nele profunde ale membrelor inferioare, cu consecinta amintita, sunt prezente atunci cand cineva din categoriile amintite sta foarte mult timp in pat, ceea ce se intampla frecnt in cazul bolnavilor operati, in special al celor cu fracturi ale membrelor inferioare sau cu interntii chirurgicale pe bazin, cum ar fi cele ginecologice la femei, pentru adenomul de prostata la barbati sau chiar alte operatii abdominale care necesita repaus indelungat la pat. Riscul ca in aceste zile sa se produca o tromboza noasa profunda e foarte mare si este accentuat de faptul ca, in urma operatiei, organismul se gaseste intr-o stare favorabila coagularii - iar aftmci in intregul sistem sanguin coagularea se produce mai usor. Este o sabie cu doua taisuri, pentru ca sangele poate coagula si intr-un mod nedorit, in nele profunde.

Masuri de prenire

Dar si alte categorii de bolnavi care stau mai mult la pat, cum ar fi cei cu insuficienta cardiaca sau cei cu infarct miocardic, au acest risc, chiar daca organismul nu se gaseste intr-o stare de favorizare a unei coagulari accelerate. De aceea, regula este ca acesti bolnavi sa fie tratati prentiv cu substante care intarzie coagularea - substante anticoagulante -, de obicei sub forma unor injectii subcutanate, administrate cat timp persoana sta la pat. Pe de alta parte, aceste substante nu pot fi injectate cu prea multa larghete pentru ca boala de baza poate necesita o cicatrizare si, chiar daca nu se pune aceasta problema, o anticoagulare excesiva poate sa produca hemoragii neplacute sau periculoase - de exemplu, hemoragii gastrice.
De aceea, este esential ca in tratamentul bolnavilor care stau mai multe zile intinsi in pat sa intre masajul si miscarea frecnta a membrelor inferioare, sub forma unei gimnastici recomandate de medic. Bolnavului insusi i se cere sa faca flexiuni ale labei piciorului, rotiri ale acesteia, indoiri ale genunchilor, daca este posibil, dupa primele ore de stat in pat. Membrii familiei sau personajul specializat in recuperare trebuie sa le faca un masaj zilnic al gambelor si coapselor intr-un mod anume, pentru a activa circulatia in aceste zone.
As atrage atentia ca este posibil sa se dezvolte trombi in orice portiune a sistemului nos, insa cei din membrele superioare, din nele gatului, din zona superioara a corpului sunt cu totul neobisnuiti, pentru ca sistemul nos de aici are o circulatie mult mai accelerata decat cel din membrele inferioare. Cu toate acestea, orice fel de gimnastica si de mobilizare a gatului, a umerilor, a membrelor superioare este de asemeni recomandata bolnavilor care stau mai mult timp in pat, chiar daca atentia maxima trebuie acordata membrelor inferioare si bazinului.
Tromboembolismul pulmonar a scazut mult la noi in ultima vreme, dar el continua sa fie un pericol pentru cei care nu iau in serios recomandarile pe care medicii, poate grabiti si cu prea multe obligatii, le explica rapid, le explica sec, dupa care nu rifica neaparat daca sunt urmate.