Notiuni sumare de anatomie si fiziologie. Intestinul subtire (asa-zis mobil sau mezenterial) urmeaza duodenului, intinzindu-se de la unghiul duodeno-jejunal si pina la cec (valvula ileo-cecala), de unde se continua apoi cu
intestinul gros. Intestinul subtire masoara in lungime 56 m, iar in diametru 35 cm. Este format din iejun si ileon, amindoua aceste segmente (jejuno-ileonul) fiind fixate de peretele abdominal posterior prin mezenter (de aici denumirea de
intestin mezenterial). Asezat in partea mijlocie si inferioara a abdomenului, intestinul subtire formeaza 1416 cuduri sau anse intestinale. Ca si restul tubului digestiv si intestinul subtire are peretii formati din mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Mucoasa prezinta numeroase cute circulare, inalte de 78 mm, care proemina spre lumenul intestinului si care se numesc valvule conivente. in acelasi timp mucoasa prezinta si numeroase ridicaturi ramificate si ma-melonate care poarta numele de vilozitati intestinale si care maresc suprafata de absorbtie pina la 50 m2. Din structura mucoasei intestinale fac parte si un numar mare de glande, cu un important rol fiziologic in procesele de
digestie si de absorbtie care au loc la nivelul intestinului subtire (. 8).
Intestinul gros, care urmeaza intestinului subtire, este ultimul segment al tubului digestiv. Este format din cec,
colon si rect. Masoara in lungime in medie 1,50 m si are un diametru mai larg decit cel al intestinului subtire. Prima portiune, cecul, are o lungime de 68 cm si un diametru de pina la 7 cm. Din partea infero-interna a cecului pleaca apendicele, un organ tubular, vermicu-lar, lung de 810 cm. Colonul prezinta o portiune verticala in sus (
colonul ascendent), o portiune orizontala (colonul transvers) si o portiune verticala in jos (colonul descendent). Colonul sigmoid urmeaza colonului descendent, iar acesta se continua cu portiunea terminala a intestinului gros, rectul, care masoara 1518 cm. In portiunea sa terminala rectul prezinta o dilatatie, ampula rectala, care se continua cu canalul
anal si se termina la exterior cu orificiul anal (anusul). Structural intestinul gros este de asemenea format din mucoasa, sub-mucoasa, musculoasa si seroasa. Colonul are un rol mai redus in digestie si un rol mai important in absorbtia apei, ca si prin functiile motorii cu care este inzestrat. Transformarile care au loc in intestinul gros duc la formarea materiilor fecale (scaunului) (. 9).
Cum suferintele intestinului subtire si ale intestinului gros se influenteaza reciproc, se asociaza, prezentind o simptomatologie asemanatoare, le vom prezenta aci in acelasi modul. Totusi in prima parte ne vom ocupa de acelea in care predomina suferintele intestinului subtire (enterite, enterocolite, diaree, ileita terminala,
tuberculoza intestinala), iar in partea a doua, de acelea care apartin in mai mare masura intestinului gros (constipatia, colonul iriil, rectocolita ulcero-hemoragica,
apendicita etc). De
cancerul localizat la acest nivel al intestinului ne vom ocupa in modulul IX, referitor la Boala
canceroasa a aparaului digesti.
