Notiuni generale de anatomie si fiziologie. Pancreasul este un organ abdominal, situat transrsal, inaintea coloanei rtebrale, inapoia stomacului %si
intestinului gros, intinzindu-se de la
duoden pina la splina. Are o lungime de 1518 cm, o inaltime de 4 cm, o grosime de 2 cm si o greutate de 7000 g. Este format din cap, corp si coada. Structural,
pancreasul este un organ glandular constituit dintr-un pancreas exocrin (care tsi varsa secretja in tubul digestiv) si dintr-un pancreas endocrin (care isi varsa secretia direct in singe) reprezentat de insulele Langerhans. Din punct de dere fiziologic, pancreasul este o glanda digestiva ce secreta fermentii digestivi (tripsina, amilaza si lipaza) si o glanda endocrina care secreta
insulina cu rol in meolismul glucidelor (zaharurilor).
Principalele boli ale pancreasului sint
pancreatitele acute si
pancreatitele cronice. De
cancerul pancreasului urmeaza sa ne ocupam in modulul referitor la "Boala
canceroasa a aparatului digestiv".
Pancreatitele acute
Pancreatita acuta se poate prezenta ca pancreatita acuta edematoasa, pancreatita acuta purulenta sau pancreatita acuta hemoragica (pancreatonecroza).
a) Pancreatita acuta edematoasa, interstitiala sau cata-rala, insoteste cazurile de
litiaza biliara, ca si unele boli virotice (oreionul,
hepatita epidemica) sau bacteriene (
febra tifoida, scarlatina,
dizenteria etc).
Ca simptomatologie, trebuie retinuta
durerea ce pleaca fix din epigastru si care iradiaza in bara in partea stinga. Odata cu aceasta
durere violenta, bolnavii se pling de greturi, varsaturi, balonari,
constipatie si uneori chiar o stare febrila. Pentru a-si atenua durerile, bolnavul ia cel mai frecnt pozitia aplecat inainte ("ghemuit") sau in acelasi scop isi apasa cu pumnii, zona de
abdomen dureroasa. in cazuri cu totul rare poate aparea si o hematemeza. Criza dureroasa dureaza 510 zile, dupa care se mai mentin in continuare doar tulburarile dispeptice. t
Diagnosticul rezulta din datele clinice, cu care se prezinta bolnavul, si din unele date pe care ni le poate furniza laboratorul. In special valorile amilazemiei, ami-lazuriei, glicozuriei si ale hiperglicemiei provocate ne pot fi de folos.
Tratamentul trebuie si in aceste cazuri sa ieceapa cu repaus la pat si un
regim format, in faza acuta, din lichide, cu
proteine suficiente, dar cu limitarea glucidelor (zaharurilor) si a grasimilor. Pentru durerile din faza acuta, la recomandarea medicului, se administreaza preparate injecile (atropina sau paparina) sau instilatii parartebrale cu novocaina (1%). Pe linga un tratament sustinut cu fermenti pancreatici (Triferment), se poate institui si un tratament cu antibiotice.
b) Pancreatita acuta supurata are aspectul unei supu-ratii difuze sau mai ales al unei colectii inchistate. Din punct de dere etiologic are o origine infectioasa, fiind determinata de microbi de genul streptococului, stafilo-cocului, colibacilului sau entual de germeni din grupa microbilor anaerobi. Boala, din punct de dere clinic, incepe brusc, cu dureri puternice in epigastru (ce iradiaza mai mult in stinga), balonari, sughituri,
varsaturi si o febra care ajunge pina la 40A. Boala are o evolutie sera.
Diagnosticul rezulta din semnele clinice amintite, din palparea in zona epigastrica a unei mase elastice (care poate fi punctionata) si dintr-o serie de analize de laborator ca leucocitoza (mult crescuta), glicemia, hiperglice-mia provocata etc. Scintigrama pancreatica si ecografia pot fi de folos in diagnosticul in general al pancreatitelor. a Tratamentul se face prin interntie chirurgicala, fara a se intirzia mai mult de 23 zile.
c) Pancreatita acuta hemoragiei, sau pancreatonecroza acuta hemoragica, este o afectiune pancreatica insotita de un lou clinic din cele mai sere.
Boala este mai frecnta intre 30 si 40 de ani si survine mai cu seama la persoanele care sufera de obezitate, de litiaza biliara sau la cei care fac abuz de alcool. Alte multe afectiuni organice, ca si unele
boli infectioase, par sa detina rolul unor factori favorizanti in aparitia bolii.
Mecanismul care duce la aparitia bolii nu este inca complet elucidat. Se pare insa ca printre factorii multipli ce pot fi incriminati, un loc mai important ar reni activitatii enzimelor din sucul pancreatic, care ar provoca "autodigestia pancreatica" si necroza respectiva. Aceasta pare sa fie demonstrata si de actiunea favorabila pe care o au in boala antienzimele, prin blocarea fermentilor proteolitici. Pancreasul trecind repede, din punct de dere morfologic, de la edem la hemoragie si de la hemoragie la necroza, face ca si loul clinic sa se prezinte sub o forma de asemenea foarte sera. Durerea, de exemplu, incepe brusc in epigastru si iradiaza in "semicentura" in partea dreapta. Are un caracter foarte violent si nu cedeaza nici la morfina. Varsaturile, al doilea semn important al bolii, sint bilioase, alteori alimentare. in sfirsit, starea de soc, care apare repede, ne pune in fata unor bolnavi anxiosi, palizi, dezorientati si uneori agitati sau somnolenti ("encefalopatie pancreatica"). Apare in acelasi timp accelerarea pulsului si a respiratiei si se instaleaza o hipotensiune. Un subicter conjunctiva! poate fi prezent si adeseori intilnim si o febra care nu depaseste insa 38,5A.
Complicatiile acestei forme sint hemoragiile, supura-tiile pancreatice, fistulizarile etc. Daca o ameliorare nu survine in 510 zile, prognosticul ramine ser.
Pentru diagnostic, pe linga semnele clinice (dureri, varsaturi, stare de soc), si examenele paraclinice (amil-azemie, glicemie, hiperglicemie, leucocitoza, scintigrama, ecografia etc.) vin cu elemente importante de sustinere a diagnosticului.
Tratamentul incepe cu un repaus absolut si printr-o restrictie alimentara totala de 35 zile. Regimul alimentar instituit in continuare va consta din ceaiuri,
sucuri de fructe, legume fierte,
lapte si numai mai tirziu se vor putea ingadui alte alimente, pe baza de carne,
cartofi etc. Grasimile vor fi permise de-abia peste citeva luni.
Tratamentul medicamentos, in conditii de spitalizare, se va face la indicatiile si sub supragherea unui medic competent. in special pentru mentinerea volumului sanguin sint indicate perfuziile cu plasma, dextran sau serumalbumina, iar pentru combaterea socului sint indicate perfuziile intranoase cu cortizon si ACTH. in sfirsit, pe deplin justificat este tratamentul antienzima-tic cu preparate de genul Trasylolului.In caz de complicatii se poate apela si la interntia chirurgicala, dar aceasta numai la 3 saptamini de la inceputul bolii.
