Cirozele sint boli cronice ale ficatului care se caracterizeaza printr-o elutie progresiva, printr-o modificare structurala a, ficatului si prin aparitia semnelor de
insuficienta hepatica.
Cirozele sint de cauze diferite. Astfel, o proportie, de pina la cel mult 10% par sa fie posthepatitice. Celelalte sint in mare parte urmarea unor suferinte cronice ale cailor biliare sau a unui exces de alcool sau de produse toxice cu actiune hepatotropa. Din aceasta cauza, dupa una din clasificarile acestei boli, care tine a seama de mecanismul ei de producere, se rbeste de ciroze postnecrotice (posthepatitice), ciroze carentiale (etilice), ciroze biliare etc.
Boala apare mai frecvent intre 4050 de ani, dar se cunosc cazuri de ciroze la tineri, precum si cazuri de ciroze la batrini.
Ciroza cea mai des intilnita la noi este
ciroza ascito-gena, la care simptomul dominant este ascita. in etiologia acestei forme, rolul principal ar reveni alcoolului, dar si prezentei unei hepatite epidemice in antecedente. Daca din punct de vedere structural, boala incepe cu o incarcare de grasime (steatoza), mai tirziu, locul necrozelor (distrugerilor) celulare este luat de o proliferare
conjunctiva cu dezltarea neta a unui proces fibros. Ciroza hepatica are adeseori o elutie lenta, uneori putind fi descoperita cu totul intimplator. incepe insidios, cu balonari, inapetenta, intoleranta fata*de anumite alimente, flatulenta, stari de
oboseala si pierderi in greutate. Un
icter permanent sau cel putin periodic este prezent. Elutia se face progresiv in decurs de 624 luni. In perioadele asa-zise de decompensare a bolii, apare
hipertensiunea portala cu ascita si edeme. Hipertensiunea portala este determinata de "jena mecanica" pe care o determina procesul de
scleroza asupra ramurilor intra-hepatice ale arborelui portal. Rezultat al acestei hipertensiuni sint circulatia colaterala externa (in potcoava), splenomegalia si
hemoragiile esofagiene de ordin mecanic, care survin in urma ruperii vaselor. Singerarile in ciroza mai pot insa aparea din cauza prelungirii timpului de coagulare a singelui si al alterarii timpului de protrombina, precum si din cauza unui timp de singe-rare crescut si a unei fragilitati a peretilor vasculari. Un semn de neta gravitate a bolii, care apare de obicei dupa hemoragii, este ascita, atit de greu de combatut, in acelasi timp, starea de denutritie se accentueaza, stelutele vasculare devin tot mai numeroase, iar ficatul isi micsoreaza lumul. Dupa
hemoragii sau dupa o masa mai bogata, cu
carne sau produse de carne, in acest stadiu mai avansat al bolii apar si fenomenele nerase ca oboseala, somnolenta sau insomnie, tremuraturi ale miinilor,
tulburari de rbire, pierderea cunostintei si
delir (fenomene de encefalopatie).
De multe ori, pe primul se situeaza fenomenele de insuficienta hepatica, in care elutia spre coma se face cu hemoragii repetate, stari febrile sau din contra temperaturi subnormale, dificultati tot mai mari in diu-reza (oligurie, disurie) etc. Elutia severa a bolii in aceasta perioada se mai datoreste si tulburarilor care survin in compozitia singelui (tulburari hidroelectrolitice) prin pierderile in special de sodiu si de potasiu.
Moartea survine in cursul unei come hepatice in care poate intra bolnavul, in urma unei
hemoragii digestive ce n-a putut fi stapinita sau din cauza unor boli cu elutie acuta cu care s-a asociat ciroza in stadiul ei final.
Diagnosticul este mai' dificil inainte de a aparea ascita, cind putenj fi pusi in situatia de a ne intreba daca sintem in fata unei hepatite cronice elutive sau a unei ciroze. in acest scop, scintigrama hepatica, laparoscopia si punctia-biopsie pot fi de un real folos. in perioada as-citogena diagnosticul este relativ usor de facut. Pe linga manifestarile clinice ale bolii, destul de caracteristice, in aceasta perioada, se controleaza
diureza (care scade mult) si se r efectua analizele de laborator indicate. Astfel, sint concludente testele de disproteinemie pozitive, y-A1A-bulinele mult crescute, albuminele scazute si BSP retinut in proportie de peste 10%. in aceasta perioada ascito-gena,
ciroza hepatica va trebui diferentiata de alte boli care elueaza cu ascita, ca
peritonita tuberculoasa, ascita cardiacilor etc.
Tratamentul bolii trebuie sa inceapa cu repausul fizic si cu punerea bolnavului la adapost de orice
traume psihice. Regimul alimentar, ca si in
hepatita cronica, trebuie sa fie echilibrat. Se r evita insa complet din
alimentatie bauturile alcoolice, grasimile, condimentele, conservele etc. Carnea si produsele de carne r fi limitate in cazul aparitiei fenomenelor nerase.
Ca tratament medicamentos se recomanda preparatele amintite in tratamentul hepatitei cronice,
vitaminele (B1; B2, Bfi, C), iar odata cu instalarea ascitei se administreaza preparate cortizonice si diuretice. in evacuarea lichidului de ascita prin punctii-paracenteze (adeseori solicitate de bolnavi), se recomanda rezerva, intrucit, uneori, acestea grabesc elutia spre "coma a bolii. Pentru combaterea tulburarilor nerase se pot, dupa caz, utiliza clorura de potasiu, acid glutamic, acid aspartic, iar pentru combaterea florei intestinale, pot fi indicate si antibiotice.