Constipatia este o afectiune digestiva din cele mai frecvente, care consta dintr-o evacuare intirziata (la mai mult de 2 zile) si uneori dificila a continutului intestinal.
Exista din punctul de vedere al cauzei care o determina si al mecanismului de producere, o
constipatie simpla, functionala sau habituala si o constipatie organica sau simptomatica.
Constipatia organica sau simptomatica isi are cauza in afectiuni ale altor organe sau poate fi determinata de factori mecanici (obstructii, tumori, bride), factori nervosi (leziuni ale sistemului nervos,
tulburari reflexe etc.) sau factori umorali (unele boli endocrine).
Constipatia functionala sau habituala este rezultatul unor tulburari functionale in motilitatea
intestinului gros. Aceasta poate fi colonica (cind priveste
colonul partial sau total) sau poate fi numai rectala (dischezia rectala).
Dintre cauzele care in
constipatia habituala (cea mai frecventa) duc la tulburarile in functia de motili-tate a intestinului fac parte :
Regimurile alimentare unilaterale, cum sint regimurile carnate (cu reziduuri reduse) sau cele lipsite de
cruditati (fructe, zarzavaturi), care nu pot asigura evacuarea constanta a intestinului.
Regimurile lipsite de lichide, piine etc, pe care si le impun bolnai ce sufera de obezitate, pot de asemenea favoriza instalarea unei constipatii.
Sedentarismul unor persoane, al celor care nu fac exercitii de
gimnastica si nici un fel de munca fizica sau care, din cauza unei munci pe care o exercita, isi suprima in mod voit reflexul de defecare.
Abtinerile voite, din pudoare, din comoditate sau din cauza repulsiei fata de un closet prost ingrijit duc, mai ales la femei, la "tocirea" sau suprimarea reflexului de defecare si la instalarea unei dischezii rectale (constipatie rectala).
Abuzurile de clisme sau de purgative pe care unii bolna si le "prescriu" zilnic.
Insuficienta dinamica a musculaturii intestinale, care peste 60 de ani se instaleaza la o proportie de peste 30% din oameni.
Bolnai, cu o forma sau alta de constipatie, se pot plinge de distensie abdominala, balonari, inapetenta. ce-falee, insomnie, stari de oboseala si
stari depresive. Limba la asemenea bolna este incarcata (saburala), iar la palparea abdomenului la persoanele mai slabe se poate constata prezenta materiilor fecale in diferite segmente ale colonului. Destul de frecvent
constipatia cronica se poate complica cu
hemoragii anorectale (rupere de hemoroizi) sau fisuri anale.
Scaunul de constipatie, ca si cel de diaree, prezinta unele particularitati. Astfel, sub raportul cantitatii, atunci cind emisiile de scaune se fac la 34 zile sau mai mult, cantitatea acestora este mai mare, aparind sub forma de schibale dure si fragmentate. Fecaloame mai mari se formeaza in dischezia rectala, putind in asemenea cazuri sa capete dimensiuni enorme de pina la 1012 kg (. 10). Forma scaunelor de constipatie este de asemenea variabila. In
constipatia spastica, din cauza miscarilor spastice mai accentuate, scaunele au aspectul unor masline, sau al unor bile tari (scaune de capra) (. 11). In stenozele rectale
determinate de un
cancer sau
sifilis rectal
scaunul poate lua forma de panglica sau de creion. Consistenta scaunelor de constipatie asa cum este de asteptat este dura, asa incit la bolnai casectizati (mult slabiti) si cu constipatii rebele, scaunele iau chiar aspectul unor pietre (coproliti). Culoarea scaunelor de constipatie este de regula bruna sau brun-inchis. Din cauza mucusului mai abundent, scaunele pot lua o nuanta alb-cenusie, iar din cauza singelui proaspat eliminat in cursul eforturilor repetate de defecatie (prin
hemoroizi singerinzi sau fisuri) scaunele de constipatie pot fi rosii, sanguinolente. Mirosul mai puternic ce-l au scaunele de constipatie se datoreste proceselor de putrefactie prezente in aceasta afectiune. Scaunele sint sarace in resturi alimentare, dar pot contine mucus, muco-zitati, false membrane si singe.
Diagnosticul
constipatiei poate rezulta din datele clinice, examenele radiologice (radioscopii intestinale, irigo-scopii), tuseu rectal (pentru precizarea cazurilor de dis-chezie rectala) si eventual rectoscopie, indicata cu deosebire pentru depistarea unor procese de ordin tumoral.
Tratamentul in constipatia cronica va incepe printre altele cu reeducarea reflexului de defecare, care este adeseori foarte mult slabit. in acest scop se va recomanda bolnalor sa mearga in fiecare dimineata la closet si sa-si rezerve cel putin cite 2030' pentru una sau doua "incercari" pe care vor trebui sa le faca cu rabdare. In acelasi scop se poate cere bolnalor sa consume dimineata pe
stomacul gol un pahar de apa rece cu o lingura de
miere de albine. Exercitiile de gimnastica,
masajul abdominal, psihoterapia etc, merita sa fie incercate in combaterea acestei boli, atit de plicticoasa si chinuitoare pentru unii bolna. Regimul alimentar are un rol important in tratamentul bolii. Acesta va trebui sa se compuna din
lichide suficiente, dar mai ales din alimente bogate in celuloza (fructe, zarzavaturi, prune uscate, piine neagra etc). Tratamentul fizioterapie, ca si tratamentul hidromineral (Slanic-Moldova, Singeorz, Vilcele etc.) este adeseori indicat si de folos bolnalor. inainte de a se trece la un tratament medicamentos, se va interzice mai intii bolnalor sa mai faca clisme sau sa mai ia purgativele de care au facut abuz. Se poate in schimb administra bolnalor
ulei de parafina, saminta de in,
regim de tarite, sau Galcorin. in constipatia rectala sint indicate supozitoarele cu glicerina sau clismele mici cu ulei de parafina.
Profilaxia constipatiei reclama, printre altele, un regim echilibrat, complet, din care sa nu lipseasca cruditatile sau lichidele. Tot pentru prevenirea bolii este indicat ca femeile si copin sa nu aiba motive ca sa-si inhibe reflexul de defecare. in acest scop, se vor lua masuri, mai ales in colectitati, sa existe closete suficiente, bine construite si corect intretinute.