Este denumirea celei mai frecvente forme a bolii hidatice a ficatului, anume a tipului unilocular dat de Echinococcus granulosus. Tratamentul sau este numai chirurgical, pentru ca nu s-a obtinut nici un raspuns la tratamentul medicamentos sau ia roentghenterapie. Tratamentul chirurgical consistaIn extirparea chistului (fara contaminarea pacientului) urmata de prelucrarea corecta a cavitatii ramase in ficat. Extirparea chistului se executa prin excizia culei hidatice, evitind diseminarea. Pentru aceasta chistul se goleste prin punctie, dupa lapa-rotomie si i se sterilizeaza continutul prin introducerea unei solutii de formol 2% care se lasa sa actioneze 10 minute, dupa care se aspira. In continuare pentru indepartarea chistului se foloseste ul de clivaj natural care exista intre stratul germinativ si adventice (. 73). Uneori, se poate face excizia totala a chistului hidatic (adventice cu cula hidatica) folosind parenchimul adiacent adventi-eei ca de disectie ("capsulectomia" lui Constantini) (. 74). In sfirsit, pentru chiste mai mari sau pentru chiste multiple sint indicate hepateetomia partiala sau rezectia hepatica reglata. Daca slnt chiste hidatice multiple sau chiste asociate in alte organe, la inceput se trateaza leziunile cele mai mari. Desi este posibil sa se evacueze mai multi chisti intr-o singura operatie, de obicei sint necesare mai multe operatii.
Prelucrarea cavitatii ramase in ficat se poate face prin mai multe procedee : sutura fara drenaj, marsupializare si drenaj cu epiplonoplastie.

Sutura fara drenaj (capsulorafia) este indicata in chistele cu-cate, cu un strat adventicial neted si contaminare minima cu bila. Cavitatea chistului se umple cu solutie fiziologica sterila (pentru a preveni scurgerea de bila in continuare) si se sutureaza adventicea fara drenaj. Pentru securitate, peritoneul parietal al peretelui abdominal anterior poate fi su-turat la periferia capsulei, Asa incit orice infectie secundara produsa in cavitatea restanta sa poata fi drenata fara ca sa mai trecem prin cavitatea peritoneala.
Marsupializare si drenaj Indicam pentru chiste mari, pentru chiste infectioase sau care comunica cu caile biliare Aau cu arborele bronsic, pentru chiste calcificate, pentru chiste care contin lichid putin Aau contin o abundenta de membrane sau cule-fiice
si pentru cazurile unde chirurgul nu este sigur de evacuarea completa a continutului hidatic. Procedeul consta in sutura marginilor cavitatii la peretele abdominal si introducerea mai multor drenuri In profunzimea cavitatii. Cavitatea restanta se va vindeca per secundam si procesul de vindecare va tine luni si chiar ani de zile. O varianta a marsupializarii este drenajul inchis al cavitatii restante, printr-un cateter conectat la aspiratie.
Epiplonoplastia poate fi tentata in chistele mari. Dupa ce cula hidatica s-a extirpat, epiploonul este adus pentru a umple cavitatea si pentru a fi suturat la periferia capsulei fibroase. Pediculul vascular al epiploonului serveste la absorbtia lichidului. Avantajul procedeului asupra marsupializarii consta in morbiditatea mai scazuta si in evitarea lungilor perioade de drenaj.

Tratamentul chistelor complicate pune probleme serioase. Chistul cu calcificarea totala sau intinsa a peretelui contine, de obicei, un parazit mort. Operatia poate fi insotita de dificultati tehnice si morbiditatea postoperatorie poate fi incarcata de infectie secundara si drenaj prelungit. De aceea, interventia chirurgicala trebuie evitata, daca este posibil. Daca nu, ea trebuie sa consiste in evacuare si sutura, cu un tub de dren asezat in vecinatatea adventicei. Chistul cu ruptura intrabiliara, fie ca este infectat sau nu, trebuie tratat prin marsupializare dupa curatirea adventicei. Daca se asociaza obstructia coledocului sint indicate coledoeotomic cu drenaj cu tub T. In cazul cind pacientul s-a prezentat cu icter mecanic se face cole-docostomie si se dreneaza si chistul in aceeasi operatie, daca poate fi expus. Cind chistul nu poate fi identificat la prima operatie, el va fi localizat prin colangiografie postoperatorie pe tub T. Daca starea pacientului este grava in momentul primei interventii este mai bine sa se lase drenajul chistului hidatic hepatic pentru o interventie ulterioara. Ruptura chistului in cavitatea peritoneala se trateaza prin laparotomie si curatirea minutioasa a intregii cavitati peritoneale, inclusiv toate fundurile de sac. in ciuda acestei tactici, este probabil sa se dezlte chistii abdominali secundari in decursul timpului, ceea ce obliga la o urmarire prelungita a operatului. Ruptura intratoracica care a dus la comunicarea intre chist si pleura sau arborele bronsic se trateaza prin evacuarea si drenajul chistului hepatic. Daca exista leziuni pulmonare ireversibile sau intinse, in timpul doi se face rezectia tesutului pulmonar interesat, chiar lobectomie.In cazurile necomplicate rezultatele tratamentului chirurgical sint excelente si mortalitatea si morbiditatea postoperatorii scazute, in oricare dintre operatiile executate trebuie sa se evite contaminarea peritoneului si a plagii, pentru ca in cazul unei asemenea complicatii se prevede o echinococcoza secundara in 50% din cazuri Pentru a urmari aceasta eventualitate m supraveghea pacientii! in continuare si m face teste de laborator la fiecare trei luni (teste de fixare a complementului, reactia Casoni etc).