|
|
Hepatita virala A este o boala infectioasa provocata de virus hepatic A care afecteaza acut ficatul. Clinic se manifesta prin afectarea ficatului si intoxicatie. Termenul Hepatita A a fost propus in 1947, dar a fost adoptat in 1973, pana atunci folosindu-se termenele de: hepatita infectioasa, icter infectios, hepatita epidemica (deoarece apare in focare epidemice sau epidemii, mai ales la copii), icter epidemic.
Hepatita A
este o boala provocata de virus hepatic A, ARN virus, clasificata prin
enterovirusi, familia piconaviridae, virus foarte mic cu dimensiuni de 27 35 nm, mai rezistent in natura decat alte
virusuri, poate supravietui cateva luni la +4 sC, cativa ani la +20 sC, virusul
este inactivat prin fierbere in 5 min. Ac IgM-anti-HAV se gasesc in serul
sanguin al bolnavului de la debutul bolii si se pastreaza timp de 3-6 luni.
Virusul hepatitei acute A are transmiterea fecal-orala, rar parenterala (i.v.,
consumatori de droguri).
Diagnosticul de baza al infectiei acute in hepatita A se face
prin evidentierea de IgM-anti-HAV.
Hepatita A este prezenta pe toate continentele si in toate tarile, si
este inegal raspandita chiar si in aceeasi
Epidemiologic hepatita A se manifesta caracteristic prin:
Focare de infectie prin apa sau alimente reprezinta 5% din totalul
imbolnavirilor;
Imbolnavirea cu hepatita A in colectivitati, familii, unde legatura dintre
cazuri nu este bine definita, dar infectia este prezenta la o colectivitate
anume ocupa 2/3 din totalul imbolnavirilor;
Cazuri sporadice, frecvente la maturi, la care legatura cu focarul de infectie
nu a fost stabilit reprezinta din totalul imbolnavirilor;
Cauzele raspandirii hepatitei A: sunt conditiile sanitar-igienice din cadrul
locuintelor sau intreprinderilor, organizatiilor, lipsa igienii personale,
migrarea necontrolata a populatiei. Nerespectarea pastrarii
si pregatirii alimentelor. Alte cai de
transmitere a infectiei hepatitei A: parenterala, sexuala, verticala
(mama-copil), aerogena s. a., sunt atat de rare ca in epidemiologia practica
sunt ignorate. De luat la cunostinta ca la hepatita A
purtatorii de virus pe termen lung nu exista. Grupuri de risc sunt: copin,
adolescentii, militarii si instalatorii.
Sunt toti bolnavii
de hepatita A, cu forme tipice de hepatita (icterice), anicterice si
inaparente. Un
interes epidemiologic important prezinta bolnavii cu forme anicterice si
inaparente. Eliminarea virusului cu materiile fecale incepe
in a doua jumatate a perioadei de incubatie, contagiozitate maxima a surselor
de infectie se evidentiaza in ultimele 7-l0 zile a perioadei de incubatie si in
perioada preicterica a bolii. Dupa aparitia icterului,
frecventa depistarii antigenului HAV in materiile fecale scade brusc. O
particularitate a procesului epidemic la hepatita A
este factorul sezonier toamna/iarna. Cresterea frecventei imbolnavirilor incepe
in iulie-august si devine maxim in octombrie-noiembrie, si scade in primavara.
Transmiterea virusului are loc pe cale fecal-orala, infectarea are loc prin
consumul alimentelor, apei care sunt contaminate cu virionii hepatitei A.
Copin au o sensibilitate mai mare pentru hepatita A,
care este o boala a mainilor murdare.
Infectarea cu hepatita A are loc pe
calea orala prin consumul alimentelor, apei contaminate, specific
la copii si prin jucariile contaminate si mainile murdare. Virionii patrund in
organismul uman prin mucoasa aparatului digestiv, se multiplica in endoteliul
intestinului subtire, ganglionii limfatici mezenterici, apoi pe cale hematogena
ajung in ficat, unde patrund in celulele reticulohistiocitare Kupfer, celulele
parenchimatoase a ficatului (provoaca leziunea hepatocitelor). Patrunderea virusului in hepatocite si replicarea lui duce la
dereglarea proceselor metabolice intracelulare → necroza hepatocitelor.
Apoi virionii ajung cu bila in intestin care sunt eliminate impreuna cu
materiile fecale din organism.
Tabloul clinic: perioada de incubatie: minim = 7 zile, maxim = 50 zile,
mai frecvent 15-30 zile.
Perioada preicterica (4-7 zile, poate varia de la 1-l4 zile) - care se manifesta prin: manifestari
generale, digestive si neuropsihice: greata, varsaturi,
astenie, cefalee, disconfort, mialgii, artralgii, ameteli, insomnie,
prurit cutanat, febra (37s 39s C), deseori se confunda cu o toxiinfectie
alimentara. La copii se poate manifesta cu diaree. La palparea abdomenului:
hepatomegalie, sensibilitate crescuta cu dureri in hipogastru drept si
epigastru.
In majoritatea cazurilor cu aparitia icterului starea clinica
se amelioreaza. In aceata perioada rar se face diagnosticul de hepatita
A.
Perioada icterica - care
se manifesta prin aparitia icterului si urina devine inchisa la culoare, iar
materiile fecale deschise la culoare, sclerele se coloreaza in galben apoi
mucoasele si tegumentele. Icterul se intensifica in primele 2-3 zile si se
mentine 1-2 saptamani, dupa care scade din intesitate pana la remitere. La
examenul obiectiv in primele zile a perioadei icterice se evidentiaza
hepatomegalie, uneori impreuna cu o splenomegalie. Temperatura in aceasta
perioada este normala. Dupa 2 saptamani de evolutie
incepe stadiul de declin a bolii: icterul cedeaza, hepatomegalia se retrage,
astenia dispare, apare apetitul si evolueaza spre vindecare si normalizare.
In majoritatea cazurilor de hepatita A indiferent de
gravitatea evolutiei, are loc vindecarea totala si restabilirea tuturor
functiilor ficatului.
Hepatita A duce la deces, dupa diferite surse, in 0.05 - 1%, cauza principala
fiind hepatita A hepatita fulminanta, sau patogenic spus:
necroza masiva acuta a ficatului. Cu encefalopatie hepatica
acuta, evolutie spre coma hepatica, mai des la 4-5 zile de la aparitia
icterului. La multi bolnavi se observa hemoragii la locul injectiilor,
epistaxis, varsaturi de aspect zat de cafea. Posibil edeme
la membrele inferioare. ASAT > ALAT. Evolutia spre coma duce la decesul bolnavului.
Evolutia spre cronicizare nu a fost descrisa niciodata, dar sunt cunoscute cazuri
de recidiva a hepatitei A sau mentinerea indelungata a
valorilor patologic crescute a transaminazelor cu schimbarile patomorfologice a
parenchimului hepatic. O caracteristica a acestor forme de hepatita A este normalizarea functiilor hepatice in decurs de un
an de la debutul bolii. Normalizarea clinica, biochimica si histologica (1-2
luni) este specifica pentru convalescenta, care este
supravegheata printr-un control clinic si de laborator minim 3 luni.
Hepatita A se poate prezenta sub trei forme clinice: forma usoara, semigrava si
grava. Nu s-a demonstrat manifestari extrahepatice a hepatitei A, s-au semnalat
cazuri izolate de hepatita A cu glomerulonefrita,
artrita si meningoencefalita.
Forma usoara se caracterizeaza prin stare generala buna a bolnavului,
disparitia rapida a icterului (2-3 saptamani),
normalizarea ALAT (1 luna). Perioada de vindecare scurta.
Forma semigrava durata icterului
tegumentar 3-4 saptamani, valori ridicate ALAT 1,5 luni.
Forma grava durata icterului
tegumentar peste 4 saptamani, valori ridicate ALAT peste 1,5 luni.
Se evidentiaza forme acute, care dureaza pana la trei luni, si subacute care
dureaza intre trei si sase luni. Alte forme:
Forma frusta: subicter de scurta durata al sclerelor,
hepatomegalie. Alta simptomatologie este slab
exprimata si de o durata mai scurta decit in forma icterica usoara a bolii.
Forma anicterica: este caracteristic lipsa
icterului, se regasesc unele simptome cu durata mai scurta decat la forma
frusta. Este prezenta hepatomegalia la examenul obiectiv si indicele
bilirubinei generale este in limite normale.
Forma subclinica: este caracterizata prin
lipsa tabloului clinic definitiv dar cu hepatomegalie. Bilirubina sanguina este in limite normale, au loc deviatii imunilogice.
Diagnostic pozitiv: se pune pe baza datelor epidemiologice, anamneza, tablou
clinic si rezultatele de laborator.
Anamneza epidemiologica: prezenta in focarul epidemic
cu 15-40 de zile inainte de imbolnavire cu hepatita virala A
Examenul obiectiv stablou clinic:
Prezenta intoxicatiei (starea generala, disconforturi)
Dispepsia (indigestii)
Modificarile temperaturii (febra, transpiratii, frisoane)
Icter (sclere, mucoase, tegumente)
Palparea abdomenului (hepatomegalie, splenomegalie, dureri in hipocondrul dr.)
Date de laborator: analiza clinica generala a sangelui: leucopenie,
monocitoza si limfocitoza. Uneori viteza de sedimentare a hematiilor este incetinita. Testele de coagulare arata insuficienta
hepatocelulara, indicele de protrombina in sange este
scazut. Testele enzimatice arata citoliza.
Valorile ALAT (alaninaminotransferaza) si FIFA
(fructozomonofosfataldolaza), cresc in HAV cresc de 810 ori, reprezinta
stadiul lezarii tesutului hepatic si activitatea infectiei virale.
Testarea ASAT, FDFAE, fosfataza alcalina,
proteinelor serice, izoenzimelor este folosita pentru diagnosticul diferential
de alte hepatite xamenul de urina: urobilina si pigmenti biliari. Depistarea virusului hepatitei A in masele fecale a bolnavilor.
Diagnosticul de baza al infectiei acute prin
evidentierea de Ac IgM-anti-HAV, care apare precoce si dispar treptat in cateva
luni. Dovada unei infectii recente prin IgG-anti-HAV, anticorpii
IgG-anti-HAV persista un timp indelungat chiar si
toata viata. Este posibila evolutia in mai multe faze (scadere a titrului de
IgM, apoi crestere). Acesti anticorpi se depisteaza in ser
prin analiza radioimunica (ARI) sau imunoenzimatica (AIE).
Diagnosticul diferential: HVA in perioada preicterica se face cu
toxiinfectiile alimentare, dischinezii biliare, colicistita, pancretita, gripa,
nevroza astenica, sau atipic cu abdomen acut, apendicita acuta, colica hepatica.
Diagnosticul diferential in perioada icterica se face in primul rand
cu alte infectii ce afecteaza ficatul (leptospiroza,
pseudotuberculoza, mononucleoza infectioasa, infectia cu citomegalovirus,
malarie).
Diagnosticul diferential cu hepatita medicamentoasa se
bazeaza pe datele anamnestice (tratamentul cu medicamente hepatotoxice).
Debutul este acut icteric (nu este perioada
preicterica). Uneori icterul este precedat cu simptome
de alergie a organismului (urticarie, prurit cutanat, eozinofilie, dureri la
articulatiile mari). Ficatul de regula nu este marit,
abdomen nedureros. Renuntarea la medicament inlatura
simptomele de hepatita in 10-l5 zile.
Eliminarea cailor de infectie, consumul
de alcool este interzis, la fel si medicamentele
hepatotoxice, scopul este de a contribui la diminuarea
intoxicatiei, scaderea solicitarii functionale a ficatului si prevenirea
necrozei generale a hepatocitelor. In formele grave a
hepatitei A cu insuficienta hepatica acuta tratamentul este
mai complicat. In formele usoare si semigrave toti bolnavii in forma acuta a
bolii trebuie se respecte un regim la pat dar nu
obligator, in forma grava se respecta indicatia regim la pat obligator.
Numaidecat se respecta regulile igienico-sanitare de catre bolnav(dezinfectarea
mainilor, utilizarea toaletelor), igiena orala, a tegumentelor si a mucoasei.
Terapia este nespecifica, simptomatica. Urmarirea bolnavilor in privinta regularitatii defecatiei, deoarece
constipatia duce la autointoxicare intestinala. Se impune corectarea
dietei cu continut caloric de 2800-3000 kkal (proteine = 90 100g, lipide = 80
100g hidrocarburi = 350 400g, vit. C = 100mg, vit. B = 4mg, vit. A = 3mg,
vit. PP = 15mg). Dieta trebuie sa fie mecanic si
chimic de crutare. In scopuri de detoxifiere lichidele consumate trebuie sa fie
de 1,5 2 litri/zi.
Conform unor cercetari vindecarea are loc la 70-90% din cazuri, la restul
se pot manifesta diverse stari post-hepatita A: sindrom astenovegetativ
(frecvent la tineri) 9,9%, hepatomegalie 3,3%, hiperbilirubinemie functionala
2,9%, dischinezia cailor biliare 8,9%. Supravegherea in dinamica in decurs de 6
luni a aratat, vindecarea completa a survenit la 93,4%, recidive si acutizarea
hepatitei A la 1,5% din cazuri. Cazuri cu cronicizare a hepatitei A nu s-au semnalat.
Profilactica in focare: directia principala este
realizarea actiunilor igienico-sanitare de a rupe mecanismul de transmitere a
virusului pe calea fecal-orala. Prin asigurare a apei
de calitate, alimente necontaminate, asigurarea de conditii sanitare
corespunzatoare, respectarea legilor sanitare cu privire la manipularea
alimentelor si a apei si a altor produse.
Vaccinarea se recomanda la copii, adolescenti, cadrele medicale, cei ce
calatoresc sau sunt in focare epidemice si se realizeaza in doua prize la intervale de 6-l2 luni. Imunitatea
post-vaccin este de aproximativ 10 ani. Vaccinul
contine virus hepatic A omorat.
Focarele epidemice: la depistarea bolnavilor cu hepatita A
se realizeaza o dezinfectie riguroasa, pacientii sunt izolati in spital. In
cadrul anchetei epidemiologice se constata cauzele aparitiei focarului
epidemic, perimetrul focarului, conditiile, calea si factorii care au dus la
infectarea populatiei. Rezultatele diagnosticului epidemiologic duce la luarea
masurilor concrete de a rupe mecanismul de transmitere a virusului hepatic A.
La persoanele care sunt supuse riscului de a contacta boala sunt tinute sub
observatie stricta (temperatura, examen obiectiv, analize de laborator) pe o
durata de 35 de zile de la izolare de cei bolnavi. Cei care manifesta forma
preicterica a hepatitei A sun internati in spital si
izolati pentru investigatii. La indicatiile epidemiologice se recomanda
administrare de imunoglobuline la copii, adolescenti si persoanelor din aceeasi
familie, scoala si gradiniti.
Cercetarile au confirmat: in focarele epidemice ale hepatitei virale A bolnavii cu forma subclinica reprezinta 50-70% din
imbolnaviri, dar se mai deosebesc si forme inaparente de hepatita A (este
caracterizata prin lipsa totala a semnelor clinice si morfologice)
Hepatita A este o boala a mainilor
murdare, de aceea se cere respecterea igienii personale cat mai riguros,
igienii locuintei si locului de munca. Fructele si legumele numaidecat trebuie
spalate, deoarece nu se stie daca sunt contaminate sau nu. Respectarea
depozitarii si pregatirii alimentelor. Supravegherea
si educarea copiilor de a nu pune mainile sau obiectele murdare in gura,
spalarea si dezinfectarea tegumentelor.
Etiologie Virusul hepatitei E (VHE), ARN-virus este structural similar cu un calicivirus. Epidemiologie Transmiterea VHE se pare cA se realizeazA [...] |
Alimente si preparate permise: paine alba, veche si prajita, paine intermediara, paine Graham fara sare, piscoturi, lapte dulce, lapte batut, lapte [...] |
Alimente si preparate permise: paine alba, veche si prajita, paine intermediara, paine Graham fara sare, piscoturi, lapte dulce, lapte batut, lapte [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact