Cauze si definitie
Alcoolismul este raspandit peste tot in lume. Reprezinta a treia cauza de mortalitate in tarile industrializate. La originea acestei probleme gasim factori socio-culturali si individuali.
Inca din Antichitate, alcoolul insotea ritualurile, ceremoniile si credintele traditionale si chiar in prezent el determina mentalitatile. In lumea moderna, publicitatea incurajea za, cateodata indirect, consumul de alcool cu ajutorul imaginilor pe care le asociaza. Deci, factorii socio-culturali au un loc preponderent in ceea ce priste consumul de alcool. O persoana care bea bauturi alcoolice nu devine insa neaparat alcoolica. Totul depinde de personalitatea .sa. Daca aceasta e fragila, sporeste riscul de a deni alcoolic.

FACTORII SOCIO-CULTURALI
Factorii socio-culturali joaca un rol important in problema alcoolismului pentru ca induc o antrenare colectiva de a bea ceea ce c acceptat de toata lumea, recunoscut sau favorizat. In numeroase pari, consumul de alcool este aprobai de societatea insasi, ceea ce face din alcool un drog permis. Majoritatea timpului, bauturile alcoolice sunt asociate cu petrecerile, cu placerea; la cei mai tineri ele reprezinta adesea un simbol al initierii pentru o alta etapa de viata - cea de adult. Mediul de prieteni, familial sau profesional, poate incita la consumul de alcool, care marcheaza in aceasta situatie impartasirea momentelor placute si se leaga de O simbolistica a fortei si a virilitatii. Modelul familial de comportament fata de alcool este de ase menea fundamental. Un copil care isi de parintii abuzand tic bauturile alcoolice, mai ales cand suni confruntati cu dificultatile vietii, va li mai susceptibil sa reproduca acelasi tip de comportament la varsta adulta. De altfel, usurinta cu care se pot obtine bauturile alcoolice le favorizeaza consumul. Factorii socio-culturali nu sunt suficienti insa pentru a determina alcoolismul.

PERSONALITATEA INDIVIDULUI ALCOOLIC

Desi exista atractie fata de alcool intr-un mediu care admite consumul acestuia, totusi doar personalitatea individului e determinanta in ceea ce priste alunecarea pe panta alcoolismului. Persoanele slabe, incapabile sa-si controleze emotivitatea, cu prea putina siguranta de sine, in special adolescentii in cautarea iden-liiain. sunt mai expuse la consumul repetatele bauturi alcoolice decat persoanele echilibrate, deoarece alcoolul le da impresia ca isi pot stapani starea de anxietate si inhibitie. Vorbim in acest caz de alcoolism "de compensatie". Reactiile psihice in fata dificultatilor vietii joaca de asemenea un rol important in aparitia alcoolismului. Numerosi bautori moderati si ocazionali incep sa se dedea la bautura intr-un mod irational, cu ocazia pierderii unei persoane apropiate sau cand copiilor le vine randul sa plece de acasa.

ALCOOLISMUL Sl EREDITATEA In tendinta spre alcoolism pare sa intervina o predispozitie genetica, cum au aratat-o cer-cetarile asupra gemenilor "adevarati" (univitelini) sau asupra copiilor adoptati. Ceea ce nu inseamna in nici un caz ca un copil ai carui parinti sunt alcoolici va deni ineviil alcoolic; dar, daca va li pus in fata tentatiei, ii va fi mai greu decat altui individ sa-i reziste. Inrs, unele persoane vor suporta in mod natural foarte prost alcoolul, ceea ce ar explica slaba lor inclinatie sa devina alcoolice. De fapt, ele au un deficit de acetaldehid dehidrogenaza, o substanta care in mod normal are rolul sa elimine un produs loxic de degradare a alcoolului (acetaldehida).

BETIA
Betia esfe consecinta imediata care poale fi provocata de consumul de bauturi alcoolice. Ea depinde de concentratia de alcool din sange (alcoolemie). Se deruleaza in general in 3 faze:
- o faza de excitatie care se manifesta mai ales prin dezin-hibitie;
- o faza caracterizata prin lipsa de coordonare si prin insilitate (bautorul e somnolent, confuz si prezinta tulburari de echilibru);

- o faza de coma (individul e j.beat mori").

In unele cazuri, aceste manifestari se asociaza cu o agresivitate periculoasa, cu halucinatii, cu deliruri sau chiar cu o stare de depresie.

ALCOOLEMIA
Alcoolemia indica continutul de alcool elilic din sange. Ea permile
aprecierea cu exactitate a cantitatii de alcool ingerate de un individ.

Rezultatul analizei sanguine se exprima in grame la litru.

Se considera, fara a se tine cont de particularitatile individuale, ca la
o concentratie de peste 0,5 g/l pot aparea tulburari de comportament.
Betia corespunde valorilor de 1 pana la 2 g/l.
Alcoolemia creste pana la 2 ore dupa absorbtia alcoolului. Ea creste
mai mull si mai rapid la femeie ativ cu barbatul, la tanar fata
de adult, la individul mic si slab fala de individul inalt si gras si mai
ales la persoana care a baut pe stomacul gol fata de cea care a bautIn cursul mesei.

Alcoolismul SlMPTOME Sl TULBURARI
Alcoolul actioneaza insidios. El incepe prin a provoca senzatii agreabile, dar foarte rapid apar tulburari care pe termen lung pot determina boli gra.

Dupa ce a fost absorbit din tubul digestiv, alcoolul se raspandeste in Iot organismul prin sange si ajunge in dirse organe a caror functie o modifica.

EFECTELE IMEDIATE Alcoolul consumat in cantitati mici produce bautorului o senzatie agreabila ele destindere si relaxare. Individul devine mai deschis, mai increzator si cateodata mai indraznet. El capata o mai mare usurinta in comunicarea cu ceilalti. Acestea sunt, de altfel, modificarile de dispozitie si comportament pe care individul le cauta. Aceasta ameliorare a performantelor e iluzorie. Inrr-ade-var, alcoolul din sange produce o incetinire a reflexelor. Cu cat consumam mai mult alcool, cu atat capacitatea noastra de concentrare si judecata scade, in timp ce sentimentul de incredere in noi insine se amplifica. I'e de alta parte, pe pur fizic, alcoolul actioneaza prin cresterea secretiilor gastrice care favorizeaza digestia. Iii determina o deshidratare si o uscaciune a limbii.

OBISNUINTA Sl DEPENDENTA

Vorbim de obisnuinta alunei cand consumul de alcool e regulat si cand aceleasi doze induc efecte mai reduse. Rapid, pentru a obtine aceleasi senzatii, bautorul e tentat sa creasca progresiv cantitatea consumata. De asemenea, el poate alege bauturi mai tari fara sa creasca si cantitatea absorbita. Aceasta nevoie crescuta de alcool e legata de obisnuinta ficatului care, cu timpul, incepe sa elimine din ce in ce mai rapid alcoolul - si a celulelor nervoase - care la doze egale reactioneaza din ce in ce mai putin la stimulul alcoolic. Dependenta fizica este caracteristica si alcoolismului. De fapt, un consumator de alcool devine alcoolic atunci cand nu mai poate singur sa rcnunle la bautura si cand faptul de a nu mai bea ii provoaca simptome tipice (stare de rau generalizata cu tremuraturi si transpiratii), ce definesc sindromul de sevraj. Acest sindrom dispare cand subiectul reia consumul de alcool; in sens contrar, el se agraaza si este insotit de halucinatii ce pot evolua pana la delir acul, insotit de deshidratare: aceasta e criza de delirium tremens.

TULBURARILE ALCOOLISMULUI
Alcoolismul antreneaza tulburari caracteristice: tremuraturi, dureri abdominale, crampe, amorteli, furnicaturi. Pulsul e neregulat, fata rosie si mersul insil. Ideile bautorului suni adesea confuze, capacitatea sa de gandire e incetinita si arc tulburari de memorie. Alcoolul, cuc c toxic si iritant, poale determina leziuni la nilul dirselor organe. El poate produce o scadere a nilului zaharului in sange (hipoglicemie) sau o crestere a nilului grasimilor in sange (liipcrlrigliccridemie) care contribuie la proasta functionare a cordului, ficatului si a vaselor sanguine. Alcoolismul e adesea responsabil de carente nutritionale, intr-adevar, bautorul mananca putin, cu atat mai mult cu cat aportul caloric al alcoolului e suficient aproape intotdeauna pentru nevoile sale energetice. Acest aport insa nu cuprinde nici proteine, nici vitamine, nici saruri minerale.

CELE 4 FAZE ALE DEPENDENTEI

Se considera ca dependenta se instaleaza o data ce bautorul a parcurs cele 4 faze. In prima faza creste toleranta sa la alcool (capacitatea de a bea fara sa resimta vreun efect nociv). In faza a doua incepe sa aiba tulburari de memorie. A treia faza e caracterizata printr-o pierdere a controlului fata de alcool: bautorul nu poate renunta la bautura, chiar daca doreste acest lucru. In cursul ultimei faze se instaleaza o serie de tulburari psihice si fizice caracteristice.

SEMNELE DEPENDENTEI
Semnele dependentei sunt variate si se pot asocia in mod diferit in functie de individ:
- modificari ale personalitatii (gelozie, iriilitate, furii subite, comportament agresiv);

- dezinteres pentru mancare;

- neglijenta fata de aspectul fizic;

- ascunderea sticlelor;

- modificari in modul de a bea (incepe sa bea mai devreme dimineata sau trece de la bere la bauturi tari);

- promisiuni repetate ca renunta la bautura;

- insilitate profesionala, schimbarea frecnta a locului de munca.

BOLILE LEGATE DE ALCOOLISM
Pe termen lung, consumul regulai de alcool determina boli dirse.
Bolile ficatului ti ale ailor organe ale aparatului digestiv. Alcoolul determina o acumulare de corpi grasi in ficat, apoi o inflamatie si in final leziuni irersibile ale celulelor hepatice. Bolile ficatului se dezvolta sucesiv de-a lungul anilor si sunt din ce in ce mai gra: degenerescenta grava a ficatului, hepatita alcoolica, ciroza si cancerul hepatic. Riscul distrugerii ficatului e proportional cu cantitatea de alcool consumata si cu durata consumului de alcool. Consumarea bauturilor alcoolice in exces poate determina, de asemenea, si o inflamatie a pancreasului (pancreatita), responsabila de dureri abdominale ce survin in crize, o inflamatie a esofagului sau a mucoasei stomacului. ( .nu erele. Cancerele se localizeaza in principal la nilul cavitatii bucale, limbii, gatului si esofagului, fara indoiala din cauza actiunii iritante a alcoolului. Riscul de cancer de ficat este de asemenea mai crescut la alcoolici. Asocierea alcool-tutun amplifica acest risc.
Afectiunile inimii si ale sistemului vascular. I)n consum foarte mare de alcool creste riscul de insuficienta cardiaca, de boala coronariana (arterele inimii), de hipertensiune arteriala (UT A) si de accident vascular cerebral.
Bolile sistemului nervos. O
deficienta importanta de vitamina Bf poate produce o encefalopatie alcoolica (encefalopatia Gayet-Wernicke), care se manifesta prin confuzie mentala (bolnavul crede ca recunoaste persoane in realitate necunoscute), prin tulburari de vorbire si de mers si, in cazurile mai gra, prin coma. Afectiunile psihice. Alcoolicii sufera adesea de anxietate marcata si de depresie fara sa putem preciza cu exactitate daca acestea sunt cauzele sau consecintele consumului de alcool.
Ei sunt mai frecnt afectati de deteriorare mentala irersibila (dementa), iar numarul de sinucideri e mai mare la alcoolici decat la nealcoolici.