Unul dintre acesti agenti patogeni poate patrunde in organismul nostru, unde se dezvolta.
Daca mijloacele de aparare naturale ale organismului nu suni capabile sa lupte impotriva acestei agresiuni, survine o boala infectioasa.

Actiunea cea mai importanta a microbilor si a parazitilor e aceea de a se multiplica; capacitatea de a se multiplica se numeste "virulenta". Ei pot, de asemenea, sa secrete substante daunatoare, denumite toxine, care distrug celulele si tesuturile. Din momentul in care un germene invadeaza organismul, acesta il percepe ca pe un corp strain. Imediat se declanseaza apararea impotriva infectiei prin intermediul globulelor albe (leucocitele) ce apartin sistemului imunitar, care ataca microbii si incep sa produca substante neutralizante (anticorpii). In situatia in care mijloacele de aparare ale organismului se dodesc a fi depasilc de agresivitatea germenului, boala infectioasa se declanseaza.
Nu suntem cu totii egali in fata unei boli infectioase. Se intampla ca infectia sa fie foarte grava la unele persoane, de exemplu la cei cu sistemul imunitar deprimat, la varstnici sau la sugari; dimpotriva, ea poate li inofensiva la persoanele imunizate natural sau in urma unei vaccinari.
In plus, o infectie poate sa treaca neobservata sau sa fie maparenta intr-un anume moment al evolutiei ei, inainte sa se manifeste (faza de incubatie). In acest ultim caz, persoanele afectate contamineaza cateodata persoanele din anturajul lor fara sa o stie. In unele cazuri infectia se poate limita la poarta de intrare:
Infectie locala exprimata prin durere, roscata, umflatura si cresterea temperaturii locale, fenomene ce reprezinta reactiile de aparare locale; este cazul panaritiului de la nilul degetului mare de la mana, produs in urma patrunderii unei aschii. Panaritiul initial se poate proa insa, la mana, apoi la brat cu prinderea ganglionilor axi-lari de aceeasi parte. In acest caz infectia s-a complicat cu extinderea ci la tesuturile cine. Din pacale ca se poate generaliza in intreg organismul prin trecerea in sange, care o disemineaza. In acesl caz vorbim de septicemie.

RASPANDIREA
Bolile infectioase se pot clasifica in functie de modalitatea lor de proare: - Infectiile cu caracter episodic, manifestate prin cazuri izolate, sunt denumite "sporadice": septicemia, endocardita, meningita cu pneumococ.
- Infectiile care afecteaza un numar marc de persoane din aceeasi regiune si intr-un interval de timp relativ scurt constituie epidemiile: gripa, meningita cu meningococ.
- Infectiile prezente constant intr-o anumita regiune sunt considerate "endemice": malaria, febra galbena.
- Ele pot da nastere unor cazuri sporadice sau unor mici epidemii.
- O epidemie care se extinde din aproape in aproape la nilul unei tari, al unui continent sau al lumii intregi se numeste "pandemie".

TRANSMITEREA

Toate bolile infectioase sunt transmisibile. Unele se transmit la om prin intermediul unui animal (de exemplu, tantarul pentru malarie), altele se transmit direct de la o persoana la alta (de exemplu, gripa); se spune in acest caz ca sunt contagioase.

Modalitatea de transmitere poale li directa:

- pe calea aerului (picaturi de secretii nazofaringiene eliminate in timpul vorbitului, tusi-tului sau al stranutului, ca in rujeola sau gripa)
- prin saliva (mononuclcoza infectioasa) si prin sputa (tuberculoza)
- prin contact cu pielea si mucoasele (herpes, raie)
prin sange, sperma sau secretii vaginale (hepatitele virale B si C, SIDA)
- in timpul sarcinii, de la mama la fat prin intermediul placentei (toxoplasmoza, rubeola). Transmiterea se poate face si indirect prin intermediul apei de baut sau al alimentelor care au intrat in contact cu materii fecale, urina sau sange (holera, toxiinfectiile alimentare, hepatita A).

Bolile necontagioase se transmit de la locul unde se dezvolta microbii si parazitii. Acest loc poate fi solul (te-lanos); un animal fara semne de boala numit "rezervor de virus" (pasari, rozatoare, maimute) sau un animal bolnav (rabia, bruceloza). Unele infectii au nevoie de un animal infectat cu rol de ctor care transmite boala prin intepatura (tantarul: malaria, febra galbena, febra denga; musca: boala somnului) sau prin muscatura (capusa: boala Lyme).