De la stres la epuizare
Stresul constituie o reactie normala a organismului, care apare ca raspuns la o situatie de agresiune ce solicita din partea organismului un efort de adaptare neobisnuit si rapid.
Stresul este o stare de punere in alerta, de mobilizare .1 fortelor organismului cu ocazia unui eveniment care necesita, pentru a fi stapanit, o cantitate mare de energie intr-un timp foarte scurt.
CINE E VULNERABIL IN FATA STRESULUI
Toleranta la stres se micsoreaza in toate situatiile in care organismul este slabit: bolile fizice si psihice, oboseala, scaderea in greutate, insomnia,
alcoolismul etc. Poti fi "din nastere" mai sensibil in fata stresului: intr-adevar esti mai mult sau mai putin anxios din primele clipe de ata. Situatia in care te afli interne de asemenea considerabil in aparitia stresului - saracia, izolarea sociala, somajul, singuratatea etc. - agravandu-l intr-o masura importanta.
Sunt nenumarate situatiile susceptibile sa declanseze o astfel de stare de alerta. Acestea por li dificultatile etii de zi cu zi (conflicte profesionale, sociale, familiale, boli, probleme financiare, doliu,
nasterea unui copil, divort etc), dar pot merge pana la situatii ce pun ata in pericol .si care din fericire nu surn decat rar (accident, catastrofa, atentat, razboi).
MANIFESTARILE STRESULUI
Aceasta stare de alerta, de pre-galire pentru actiune se traduce prin manifestari pe fizic si psihic. Persoana in stare de stres dene palida, incepe sa tremure, i se accelereaza ba taile inimii, muschii i se incordeaza, respiratia ii dene mai rapida. Simte un nod in gat si toate simturile den hipersensibile la cea mai mica schimbare din mediul inconjurator. Astfel,
reflexele sunt mai i, gandirea inceteaza sa mai fie limpede si
tensiunea emotionala se amplifica. De obicei aceasta mobilizare generala a organismului ii permite sa faca fata situatiei. Odata evenimentul depasii, amenintarea inlaturata sau conflictul rezolvat, surne un moment de destindere, in general placut, mai ales data rezultatul se dovedeste a li favorabil, urmat de o fata de
relaxare si refacere.
DE LA STRES LA ANXIETATE
In unele cazuri starea de stres se poate prelungi. De exemplu in situatia in care nu se intrevede nici o solutie imediata pentru a dezamorsa factorul de stres. In aceasta situatie organismul nu intrevede in sine sau in jurul sau resurse necesare pentru depasirea factorului perturbant. in consecinta el nu poate renunta la efort. Stresul se complica cu o stare de agitatie excesiva care corespunde anxietatii.
DE LA ANXIETATE LA EPUIZARE PSIHICA Anxietatea constituie un real semnal psihologic de alarma. Ea se declanseaza cand o situatie pare pe drept sau pe nedrept dificil de stapanit sau cand solutia ei nu se intrevede. O astfel de situatie pune la incercare echilibrul persoanei respective si solicita din partea organismului un efort de mobilizare suplimentar. Persoana lupta impotriva evenimentului "stresant", se zbate in sine si-si intensifica eforturile pe care trebuie sa le sustina cateodata timp indelungai. Dar se intampla sa nu poata gasi o solutie convenabila. Aceasta depinde de rezistenta sa si de natura obstacolului ce urmeaza a fi depasit, de dificultatea acestuia, de miza sa (tala sau doar morala). In acest caz surne mai devreme sau mai tarziu un anume grad de epuizare, din ale carei consecinte mentionam o crestere a anxietatii ce intretine un cerc cios. Organismul se zbate, intrevede ca situatia ii scapa de sub control, intensifica mecanismele de compensare apeland si mai mult la resursele sale pentru a se mentine in ciuda tuturor elementelor potrivnice si pentru a incerca sa iasa inngator. Daca mobilizarea intensa a resurselor fizice si psihice nu permite depasirea acestui moment dificil, organismul, care lupta intotdeauna in plus pentru a obtine o cantitate de energie pe care o cheltuieste cu masura, se afunda mai mult sau mai putin rapid intr-o stare de epuizare avansata atat pe fizic, cat si pe psihic.
INADAPTAREA
Inadaptarea reprezinta disparitia capacitatii de a raspunde eficace la o situatie noua sau de a face fata unui conflict. Indidul inadapil e incapabil sa faca fata dificultatilor etii in societate si propriilor exigente pe fizic si psihic. In masura in care adaptarea este unul dintre criteriile de normali-tate, inadaptarea este un semn de tulburare psihica. In ata colectiva si sociala, inadaptarea este favorizata de slres, de alienare (conditii de locuit necorespunzatoare, somaj, imigratie etc.) si risca sa conduca la margi-nalizare (delincventa, toxicomanie, decadere psihica).
EFECTELE STRESULUI PE PLAN FIZIC
Confruntat cu o situatie stresanta, organismul raspunde prin cresterea productiei unor
hormoni cum sunt cortizolul si adrenalina, secretati de glanda suprarenala.
Acesti hormoni determina modificari ale ritmului cardiac, ale tensiunii arteriale, ale meolismului si ale actitatii fizice, al caror scop este ameliorarea performantelor fizice generale.
Atunci cand
stresul nu e prea important el joaca un rol pozitiv in ameliorarea capacitatilor de adaptare la agresiune. Nu acelasi lucru se intampla cand stresul e prea intens si cand durata lui e prelungita. Intr-adevar, la un anumit nivel reactiile pe fizic ale organismului in fata stresului distrug capacitatea de a reactiona pozitiv. Astfel, mai putin de 20% dintre indizi fac fata in caz de incendiu sau inundatie, de exemplu.