Definitie
Febra butonoasa este o boala acuta infectioasa produsa de Rickett-sia conorii transmisa omului prin intermediul capusei de caine -Ripicephalus sanguineus, si caracterizata printr-o evolutie autolimitanta cu febra, exantem caracteristic si imunitate durabila si specifica.
Etiologie
Rickettsia conorii este agentul atat al febrei butonoase - in tarile europene si nord-africane din jurul Marii mediterane - cat si al "febrei de capuse" din anumite zone sud-africane (Kenia si Africa de Sud).
Nu se deosebeste morfologic de celelalte rickettsii, ci doar anti-genic.
Epidemiologie
Boala are o incidenta maxima in zona bazinului mediteraneean, dar exista si la noi in tara.
Rezervorul de infectie este animal:
- cainele - in Europa si America de Nord;
- rozatoare salbatice - in Africa;
- capusele ce paraziteaza aceste animale si care pot transmite infectia tranplartcetar urmasilor.
Calea de trasmitere - este prin ctori, prin intepatura capuselor Ripicephalus sanguineus - in cazul cainilor, sau celor din genurile Ixodes, Haemophysalis siAmblyomma- in Africa.
Capusele sug sangele animalului bolnav cu rickettsiemie actuala si fac la randul lor o infectie infraclinica persistenta, rickettsiile avand astfel conditii de multiplicare. Ajunse pe o noua gazda, capusele o vor inocula prin intepatura (pranz infectant).
Omul bolnav nu transmite boala altor persoane.
Poarta de intrare. Omul nu este o gazda preferata de capuse, iar infectia umana este doar exceptional produsa prin astfel de "pranz infectant". De cele mai multe ori este vorba de un proces bifazic:
- intr-o prima etapa omul se contamineaza pe tegumentele degetelor in timpul cand curata capusele fixate in pielea cainelui (capusa se fixeaza prin introducerea capului si torsului in profunzimea pielii, ramanand in exterior doar abdomenul, care se balonizeaza cu sangele ingerat. ajungand la dimensiuni cat un bob de porumb sau de fasole). Cum extragerea capusei este dificila (posibila doar daca se elibereaza singura), de obicei se ajunge la distrugerea ei. sangele din
abdomen raspandindu-se pe tegumentele animalului si degetele omului;
- rickettsiile aflate la suprafata tegumentului vor penetra fie la nilul unor solutii de continuitate (cazul portilor de intrare periunghiale), fie - mai frecnt, la nilul mucoasei conjunctivale -"duse cu mana" de catre persoana in cauza.
La locul de intrare se va forma in timp o mica pata neagra (..sancrul de inoculare").
Receptivitatea este generala.
Boala are un pronuntat caracter sezonier de vara, indus de ciclul biologic al capuselor ctoare.
Patogenie
La nilul portii de intrare va aa loc o prima statie de multiplicare a rickettsiilor in endoteliile vaselor locale, a caror trombozarc sta la originea petei negre ce va aparea pe parcursul evolutiei. De aici, se vor raspandi ulterior - pe modelul celorlalte rickcttsioze, infectia denind sistemica. Febra este produsa de rickettsiemie. dar consecutiv se dezvolta leziuni difuze granulomatoase perivascularc atat in piele (cu formarea exanternului caracteristic), dar si viscerale (pulmonare, intestinale, renale, cardiace, cerebrale ele).
Tabloul clinic
Incubatia este scurta - de 5-7 zile.
Debuteaza relativ brusc cu
febra si frisoane, astenie, curbatura, avand un lou nespecific pseudogripal. La aceasta se adauga formarea sancrului de inoculare - ca o mica pata neagra indurata, de dimensiuni reduse (cativa mm) si adenopatiei sensibile in teritoriul limfatic regional. Mucoasa conjunctivala - in cazul implicarii ca poarta de intrare, prezinta semne inflamatorii vizibile (hiperemie. edem. prurit).
Faza de stare incepe dupa 2-3 zile, odata cu aparitia exantemului. Acesta este definit prin:
- aparitie in pusee repetate mai multe zile;
- este generalizat, cuprinzand si trunchiul si membrele -inclusiv palmele si tele, posibil si fata;
- este initial maculo-papulos rozat, pentru ca sa devina net papulos indurat, ca niste periute in piele, ceea ce a sugerat si denumirea de "butonos";
- nu este foarte des, leziunile fiind la distante de peste 10 cm intre ele.
Concomitent, se mentin si febra si celelalte manifestari clinice din invazie si se pot adauga semne de suferinta din partea viscerelor afectate (greata si voma. stare confuzionala sau de obnubilare, somnolenta, fatigabilitatc si astenie,
hipotensiune arteriala).
Faza de declin si convalescenta survine cam dupa 10-l4 zile de la debut.
Evolutie si prognostic
Boala este considerata benigna - fara letalitate. desi forme sere sunt posibile la persoane in varsta sau cu
depresie imuna. Predomina formele usoare (la copii) si medii, de obicei necomplicate.
Complicatiile apar rar (pneumonie, leziuni vasculare, hepatite granulomatoase).
Diagnosticul pozitiv
Se sustine pe datele clinice (febra persistenta cu exantem caracteristic, entual si sancrul de inoculare), anamnestice (confirmarea contactului cu capusele si sangele lor cu ocazia unor actiuni de curatire a cainilor) si de laborator:
-vizualizarea Rickettsiilor pe
biopsie cutanata in imunofluorescenta (nu este o metoda de rutina);
- izolarea R. conorii prin inoculare pe ou embrionat sau intra-pcritoneala la cobaiul mascul, a unui prelevat de sange de la bolnav:
- serologic: reactia Weil-Felixcu antigene de proteus vulgaris OX.2
si chiar de OX. 19
(poate fi negativa in faza de stare, cu pozitivare ulterioara in convalescenta);
* reactia dejixare a complementului cu antigen rickettsian; *ELISA si imunofluorescenta cu antigene specifice -ambele sensibile si de actualitate.
Diagnosticul diferential
Se face cu alte boli febrile cu exantem, infectioase sau sistemice. amintiti; in cazul tifosului exantematic - pe argumente clinice si de laborator, ca si cu alte rickettsioze (doar de laborator).
Tratamentul
Bolnavul trebuie spitalizat - boala intrand in grupa A de boli transmisibile, cu internare, tratament si declarare nominala obligatorii.
Se va recurge cat mai devreme la tratament etiologic cu Tetraciclina - in doze de 2-2.5 g/zi la adult, pe o perioada de 7 zile. Pentru o mai buna toleranta se poate recurge la Doxiciclina - 200 mg in prima zi si doar cate 100 mg in zilele urmatoare.
Copin si gravidele care au contraindicatie formala, ca si persoanele sensibilizate la tetracicline. pot primi fie o Fluorochinolona. fie Clors mfenicol, in doze uzuale pe aceeasi durata.In cazuri mai sere se poate recurge la o terapie anuinflamatorie, antitermica sau sedativa.
De obicei nu este necesara dieta, iar repaosul la pat va dura cat perioada febrila.
Profilaxia
Singurele masuri eficiente tin de educatia sanitara, de prenire a tenlatilor de smulgere a capuselor din pielea cainilor parazitati, in locul acestor practici recomandandu-se masuri energice de dezin sectie a cotetelor, purtarea de materiale anticapuse (zgarde respingatoare) etc.
In cazuri particulare de contact deja realizai, se poate face o
cura de antibiotic de 5 zile cu scop de chimioprofilaxic postaccident.
