Boala provocata de virusul Ebola face parte din grupul febrclor
virale hemoragice africane. Ea este cunoscuta din 1976, an in care a provocat mai multe epidemii cu mortalitate ridicata.
Febra ele Ebola este o boala foarte contagioasa, putand deni letala in cateva zile.
CAUZELE
Boala e determinata de virusul Ebola, care apartine familiei Filoviridae.
Nu se cunosc nici rezervorul sau si nici modul de transmitere. Atunci cand virusul responsabil de boala contamineaza o persoana, el se localizeaza in peretele vaselor mici ale organismului, denumite capilare sanguine, carora le creste fragilitatea antrenand hemoragiile.
SIMPTOMELE
Dupa O incubatie care dureaza in medie o saptamana, boala debuteaza brutal cu
febra marc si
oboseala marcata. Bolnavul e somnolent, apatic si prezinta o slabiciune extrema (stare letargica); fata lui e inexpresiva. Spre a cincea zi apar
hemoragiile impresionante la nilul pielii si al mucoaselor.
Diareca si
varsaturile sunt san-guinolente.
Multi bolnavi mor in cateva zile. Ceilalti se vindeca fara sechele.
ISTORIC
Virusul Ebola a fost descoperit in 1976, cand a provocat doua epidemii devastatoare in Sudan si in Zaii. Aceste ultime epidemii au fost asa de inspaimantatoare, incat au stat la baza scrierii unui roman si a turnarii unui "film-catastrofa", lasand sa se inteleaga ca astfel de epidemii ar putea sa se raspandeasca pe intreaga eta, in conditiile in care febra de Ebola nu beneficiaza nici de tratament, nici de vaccinare. O noua epidemie a fost declarata in primavara anului 1995 in sudul Zairului la Kikwit. Aceasta epidemie, care s-a dezvoltat in principal in cadrul spitalului din oras (ca si in 1976), a demonstrat cu claritate ca aplicarea rapida a masurilor igieni-co-sanitare de ingrijire permite oprirea unei astfel de epidemii.
MODUL DE TRANSMITERE Sl RASPANDIRE
Epidemia se raspandeste cu rapiditate in anturajul bolnavilor.
Virusul este extrem de contagios. Contactul direct cu sangele bolnavului este probabil calea de transmitere. Astfel au fost contaminate persoanele care au acordat ingrijiri bolnavilor sau cele care au pus in practica unele obiceiuri funerare ce implicau un contact strans cu persoana decedata. Marile epidemii, in special cea din 1976, au inceput in cadrul spitalelor care in aceste tari sunt lipsite de material sanitar in cantitate suficienta si care este reutilizat fara a fi sterilizat.
TRATAMENTUL SI PROFILAXIA
In prezent nu exista nici
vaccin si nici tratament eficient impotriva febrei de Ebola. In absenta tratamentului nu putem decat sa incercam sa stapanim epidemia, in consecinta, masurile de protectie constau in izolarea bolnavilor. Personalul de ingrijire trebuie sa fie echipat cu halat, cu manusi, cu ochelari si cu masca de protectie.
CELELALTE
FEBRE HEMORAGICE
Vreo cincisprezece virusuri apartinand unor familii diferite sunt capabile sa produca febre hemoragice, mai mult sau mai putin contagioase. Fiecare dintre aceste virusuri bantuie intr-o anumita regiune a lumii, mai mult sau mai putin intinsa. Dintre aceste febre hemoragice, cele mai cunoscute sunt febra de Lassa si febra de Coreea. Pelira de Lassa, datorata virusului cu acelasi nume, a aparut in Nigeria in 1969. Ea este endemica in Africa de Vest (.Sierra Leone, Liberia, Mali, Coasta de fildes). Simptomele seamana cu cele ale febrei de Ebola, dar fara sa aiba aceeasi gravitate. Cu toate acestea, in lipsa tratamentului, mortalitatea este importanta (de exemplu, in timpul epidemiei din 1969-l972, 30-40% dintre bolnavi au decedat). Dupa cateva zile de febra isi tac aparitia manifestari mai sere:
hemoragii superficiale (inclusiv digesti), stare de soc, afectare cardiaca,
diaree sera si
varsaturi sanguine. Din 1986 exista un tratament
antiviral impotriva febrei de Lassa. Febra de Coreea e o alta febra hemoragica, rara, datorata virusului Hantaan gazduit de rozatoarele mici care sunt prezente in Asia, dar cateodata si in Europa. Ea se declanseaza deseori in mediul rural, afectand cu precadere agricultorii si taietorii de lemne. Ea se manifesta prin febra si
insuficienta renala acuta, insotite de hemoragii in formele de boala prezente in Europa. Boala se vindeca in general in una sau doua saptamani fara sechele.
O ASTFEL DE EPIDEMIE POATE CUPRINDE EUROPA?
Contaminarea a 25 de cercetatori intr-un laborator german, la Marburg in 1 967, este ilustrativa pentru posibilitatile si limitele probabile ale unei astfel de epidemii. In lipsa unor masuri de precautie suficiente, acei cercetatori au contractat boala in timp ce studiau maimutele purtatoare ale unui virus (foarte apropiat de virusul Ebola) care a fost botezat de atunci "de Marburg". Sase persoane din anturajul cercetatorilor au fost si ele afectate. S-au inregistrat in total sapte morti. Virusurile Ebola sau Marburg pot ajunge in Europa sau Statele Unile o data cu reintoarcerea din calatorie a persoanelor contaminate. Dar tehnicile riguroase de ingrijire, de protectie si de izolare a bolnavilor ar trebui sa opreasca o entuala raspandire a bolii si sa duca la limitarea unei epidemii.