EPIDEMIOLOGIE Febra Lassa este o boala virala foarte contagioasa, descrisa pentru prima data in 1969 in Lassa. un oras in nord-cstul Nigeriei. Virusul este purtat de o specie de sobolan cu larga raspindire in Africa. Transmiterea se face prin contaminarea alimentelor cu
urina rozatorului, dar este prezenta si transmiterea de la om la om.
MANIFESTARI CLINICE Perioada de incubatie este de 7-l8 zile. Debutul bolii este insidios, eu febra, frisoane, rigiditate, cefalee, stare generala alterata si mialgii. Dupa 4 9 zile, apar anorexie, greturi, varsaturi, cefalee,
tuse neproductiva (la doua ireimi dinlrc pacienti) si faringita. Modificarile vizibile la examenul fizic pot fi inrosirea fetei si a regiunii in V a gitului, un exsudat albicios pe arcurile palatine, care uneori conflueaza pentru a forma pscudo-membrane.
ulceratii bucale (50%) si linifadenopalie generalizata nedureroasa (50%). Pacientii care se vindeca prezinta deferv escenta in a doua saptamina de boala, iar la pacientii care r deceda apar senine de soc,
tulburari de perceptie senzoriala, raluri, semne de revarsat picurai, agitatie si uneori crize de grand mal. In epidemii, mortalitatea a variat de la 8 la 52%.
DIAGNOSTIC Diagnosticul poale fi silit prin detectarea unei cresteri de patru ori a litrului de
anticorpi de la serul din perioada acuta la cel din perioada de convalescenta. Daca anticorpii IgM sint absenti in a 14-a zi de boala, diagnosticul de
febra Lassa este improbabil.
TRATAMENT Terapia este de sustinere, desi a fosl incercai tratamentul cu ribavirin intravenos. Pentru evitarea raspindirii nosoeoniiale. pacientii r fi izolati.
