Etiologie
Listeria monocilogenes este un cocobacil pleomorf Gram pozitiv, mobil, de 0.5-l,5 microni, nesporulat, aerob si anaerob facultativ, de multe ori confundat morfologic cu bacilii difterimorfi. A fost identificata prima data de Murray in 1926. Este incadrata in genul Listeria. familia Actinomycete.

Are o mare rezistenta in mediul extern: pe sol. in stare uscata -peste 1-2 ani. iar in mediul umed circa 1 an; la temperatura camerei, chiar 3 ani. Rezista si la temperaturi scazute - chiar se si multiplica la 4 grade, rezista si la actiunea detergentilor si formolului (calitate folosita pentru izolarea listerieidin mediile biologice polimicrobiene). Creste pe medii simple, iar pe cele cu sange produce betahemoliza.
Poseda antigenele O si H pe baza carora se diferentiaza mai multe serotipuri, cele mai frecnte fiind tipurile 1 si 4.
Nu secreta exotoxine. dar elibereaza o endotoxina cu actiune necrotizanta.

Epidemiologie

Este raspandita pe tot globul.
Prima semnalare a infectiei la om apartine lui Nyfeldt (1929), care a izolat germenul din sangele unui copil cu angina.
Rezervorul de infectie estg"animal, fiind izolata de la 44 specii animale, pasari si crustacee. Infectia la animale este maxima in sezonul rece. din ianuarie pana prin luna mai. Forma de boala cel mai frecnt intalnita la animalele rumegatoare (oi) este meningoencefalita, iar la cele mici (rozatoare) - septicemia.
Omul se infecteaza prin consumul sau contactul cu produse de la animalele bolna (lapte si alte produse contaminate) sau prin inhalare de praf contaminat, in timp ce calea de trasmitere posibila este dirsa: digestiva, respiratorie, cutanata si mucoasa - de multe ori ramanand obscura.
Incidenta reala a bolii la orn nu este cunoscuta din cauza numarului mare de infectii inaparente. Perioada cea mai favorabila infectiei - spre deosebire de situatia de la animale - este sezonul cald, cu maximum in lunile iulie si august.

Patogenie
Evolutia infectiei la adult este obisnuit infraclinica. dar exprimarea unei anumite forme de boala aparenta pare a fi determinata de insumarea a 3 factori:
- calea de infectie;
- virulenta tulpinii in cauza (germenii eliminati fecal de omul bolnav sunt avirulenti);
- sta tusul imun ai gazdei - in special apararea de tip celular, judecand dupa faptul ca cei mai susceptibili sunt pacientii cu astfel de deficiente (nou-nascutii, gravidele, bolnavii neoplazici si pacientii cu SIDA).
Boala umana poate imbraca dirse forme clinice, de la cele mai usoare, pana la formele letale (elul nx. 41).
Listerioza neonatala este posibila gratie a doua moduri de infectie -intrauterina (transplacentar) sau/si perinatala, sursa fiind intotdeauna materna. Este posibila si infectia postnalala de la aceeasi sursa. imbraca doua forme clinice, ambele de o gravitate neobisnuit de mare:
- infectia precoce (intrauterina) duce la septicemie neonatala cu abcese si granuloame viscerale multiple;
- tipul tardiv - de meningite neonatale cu evolutie obisnuit letala.

Tabloul clinic
Nu se semnaleaza deosebiri clinico-evoluti fata de alte meningite bacteriene; febra este constant prezenta, afectarea nervoasa se manifesta destul de precoce prin sindromul de hipertensiune intracraniana si encefalitic, cu intrare in coma destul de rapida.
Aspectul LCR este de cele mai multe ori franc purulent sau tulbure, cu hiperalbuminorahie, mii saii zeci de mii de celule nucleate/mmc, cu predominanta neutrofilelor, limfocitele nedepasind 10%.
Meningoencefalita este aproape exclusiv intalnita ca forma tardiva a infectiei neonatale. Cand apare la adult este de obicei favorizata de elemente majore de deficienta imuna, rareori aparand la persoane i-munocompetente (recent am publicat o astfel de meningoencefalita la o femeie tanara fara nici un fel de deficit imun manifest).
Mai rar aspectul poate simula loul lichidian al meningitei tuberculoase (cazul intalnit de noi).

Diagnosticul pozitiv
Elementele clinice si epidemiologice nu sunt suficient de orientati, astfel ca diagnosticul este exclusiv de laborator. Este posibila izolarea germenului din LCR, sange si - dupa caz, exsudat faringian sau secretii conjunctivale - iar de la mama, din lochii sau placenta.
Laboratorul trebuie atentionat asupra cautarii listeriei pentru a recurge la anumite masuri de selectare a germenului din produsul biologic (tratarea cu detergenti sau formol sau alte proceduri de imbogatire cum ar fi pastrarea produsului la temperatura de 4 grade) sau recurgerea la metoda Gray (pastrarea indelungata la temperatura camerei). Obisnuit se recurge la medii selecti cu adaos de Polimixina B sau Telurit.
Identificarea germenului izolat se face prin imunofluorescenta cu antiserurile specifice marcate (monovalente 1 si 4 sau polivalent).
Scrodiagnosticul este mai putin folosit la adult din cauza riscului de confuzie cu anticorpii naturali intalniti obisnuit la aceasta varsta (pnn infectii latente sau prin raspuns incrucisat cu unele Ig produse de stafilococul auriu). Apar aglutinine specifice cu un titru maxim la 2-4 saptamani de la debut, dar cu scadere rapida in cateva luni. de tip IgM (fata de anticorpii prin infectii latente care sunt in amestec, IgM si IgG).
Testul cel mai informativ este testul Anton (inocularea produsului in sacul conjunctiva] la iepure care va dezvolta in 3-5 zile o keratocon-junctivita purulenta).

Tratamentul

Listeria monocitogenes este in general sensibila la actiunea antibioticelor clasic folosite in tratamentul meningitelor: Penicilina G. Cloramfenicol. Ampicilina, Streptomicina. dar si la tctracicline. macrolide si sulfamide. inclusiv la Cotrimoxazol. la doze uzuale, dar in administrare mai lunga de cel putin 3 saptamani (intre 3 si 5). Poate fi uneori sensibila si la unele dintre aminoglicozide (ca in cazu] nostru, cand a fost sensibila la Kanamicina). Este clasic rezistenta la actiunea polimixinelor si a cefalosporinelor.In aceasta situatie se recomanda un tratament asociat cu Ampicilina si Cotrimoxazol, pe criteriul foarte bunei permabilitati in spatiul subarachnoidian.

Profilaxia
Evitarea contactului cu animale bolna sau cu produse de la acestea si prin respectarea masurilor de protectie a muncii, de igiena peronala si alimentara.