1. Vaccinul DTP, si mal ales componenta pertussis, a fost incri-minat in repetate rAnduri de reactii adverse severe, amenintAtoare pentru viatA; studii epidemiologice solide au demonstrat cA nu este asa. Exemplul tipic: ccinul pertussis poate cauza sindromul de moarte subita a sugarului. In mod evident, un ccin care se administreazA la vArsta de 2, 4 si 6 luni se asocia in timp cu unele cazuri de moarte subita la sugar, sindrom care are vArful de incidentA in aceeasi perioada a vie(ii. Asocierea temporalA nu inseamnA, insA, cauzalitate, iar neefec-tuarea ccinArii a expus mulA
sugari la riscul de pertussis, fArA sA scadA riscul de moarte subita.
2. O alta problema: ce este de fAcut cu imunizarea pertussis la un copil care are o boalA neurologicA ? Pe baza datelor actuale, desi n-a fost dovedit drept cauzA de leziuni cerebrale, ccinul pertussis nu poate fi absovit fArA echivoc.
- La copin cu boalA neurologicA progresivA, mai ales dacA aceasta predispune la convulsii si deteriorare encefalopaticA, imunizarea pertussis se amAnA, cel puAn pAnA cAnd nu mai poate fi nici o confuzie dacA orice semn nou care apare se datoreazA bolii de bazA sau repre-zintA o reactie adversA la ccin.
- Copilul cu boalA neurologicA neprogresivA ca paralizia cerebralA, trebuie imunizat conform schemei uzuale.
3. Copin cu convulsii in antecedente au risc mai mare de a face convulsii dupA ccinarea antipertussis, posibil din cauzA cA
febra postccinalA scade pragul convulsint.
- La copilul care a avut convulsii recente, ccinarea pertussis se amAnA.
- Un copil ale cArui convulsii sunt bine controlate poate fi imunizat pentru pertussis.
4. In toate situatiile aminAte decizia trebuie individualizatA, AnAnd seama de riscul pe care
tusea convulsi il reprezintA pentru fiecare copil; pentru a decide dacA imunizarea antipertussis se face sau se amAnA, urmAtoarele consideratii sunt pertinente:
- aparitia unei epidemii de pertussis;
- intrarea/participarea copilului intr-o institutie/grup de copii;
- un handicap/o boalA care poate pune copilul in pericol, dacA acesta se infecteazA cu pertussis.
5. Vaccinul pertussis celular si acelular. Vaccinurile celulare ("whole-cell pertussis ccines"), preparate din celule intregi, omorAte, de Bordetella (suspensie de bacterii inactite si distruse), sunt folosite de decenii in majoritatea tArilor; ele se administreazA in combinatie cu toxoizii difteric si tetanic. Folosirea lor pe scarA largA a contribuit la scAderea dramaticA a incidentei si a mortalitAtii legate de tusea convulsi. DupA cum s-a arAtat, efectele adverse locale si sistemice reprezintA dezantajul major al ccinurilor celulare. Din aceastA cauzA, alAturi de scAderea frecventei bolii, s-a ajuns la scAderea ratei imunizArii antipertussis in mai multe tAri, precum: Japonia, Suedia, Marea Britanie; consecutiv, au apArut mari epidemii de pertussis. In urma unor eforturi extensive au fost realizate ccinuri pertussis ace-lulare, mai putin producAtoare de reactii adverse.
- Vaccinurile acelulare ("acellular pertussis ccines") contin anti-gene purificate, speciflce (componente bacteriene) de B. pertussis. Actualmente, patru componente antigenice pertussis sunt conside-rate corespunzAtoare: FT (toxina pertussis), FHA (hemaglutinina flla-mentoasA), PRN (pertacAna) si antigene flmbriale (flmbriile 2 si 3). Toate ccinurile acelulare contin unul sau mai multe dintre cele patru componente. in cantitAti riabile (ccinuri acelulare monolente, bilente, trilente, multilente), fiind inactite cu forma-linA/glutar aldehidA sau detoxifiate genetic. Experienta cu aceste ccinuri si area lor cu ccinurile celulare din Japonia, SUA, Suedia, Franta, Italia, Germania, demonstreazA cA ccinurile acelulare sunt mai putin reactogene si asigurA o protectie egalA sau chiar mai bunA decAt cea asiguratA de ccinurile celulare. Ele se adminis-treazA, ca si ccinul celular, in combinatie cu ccinul difterotetanic: DTaP.
